SCOPUL LECȚIEI: Să enumerăm elementele de cauză și efect. Să comparăm imperativele pozitive și negative din textul de azi și să înțelegem câteva din căile prin care Domnul înnoiește viețile copiilor Lui.
TEXTUL LECȚIEI: Ioel 2:21-27 VERSETUL DE AUR: Ioel 2:27
“ Şi veţi şti că Eu sunt în mijlocul lui Israel, că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, şi nu este altul afară de Mine. Şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară.“ — Ioel 2:27
CONTEXTUL LECȚIEI
Mai multe incertitudini înconjoară compoziția cărții lui Ioel. Cartea începe prin a afirma că ceea ce urmează este „Cuvântul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel.” (Ioel 1:1). Numele Ioel era comun în epoca Vechiului Testament (exemple: 1 Cronici 4:35; 5:4, 12; 6:33, 36; 7:3; 11:38; 15:7; 27:20; 2 Cronici 29; :12; Ezra 10:43; Neemia 11:9). Dincolo de numele profetului și numele tatălui său, alte detalii personale despre acest Ioel nu ne sunt date. Există mai multe posibilități cu privire la data scrierii cărții lui Ioel. Interpretările tradiționale o datează în secolul al IX-lea î.Hr. Epoca regelui Ioas (a domnit între 835–795 î.Hr.) este frecvent amintită ca un posibil fundal pentru profeția lui Ioel (vezi 2 Regi 12; 2 Cronici 24). Cu toate acestea, alte teorii plasează cartea într-un context postexilic, după 538 î.Hr. Dacă Ioel a scris în acest context, atunci el deplângea ce s-a întâmplat cu Ierusalimul (Ioel 3:17) și nădăjduia în răzbunarea lui Dumnezeu împotriva agresorilor străini (3:1–16).
Ioel și-a îndreptat mesajul profetic către poporul lui Iuda și orașul Ierusalim (Ioel 2:21). Cartea începe prin a descrie o năvală de lăcuste care a distrus recoltele lui Iuda (1:2–12, 17–20; 2:1–11). Țara cândva roditoare a lui Iuda a devenit stearpă datorită insectelor distrugătoare. Din cauza pustiirii pământului, poporul lui Iuda a trăit în foamete și în lipsuri. Ioel a interpretat distrugerea ca fiind consecințele păcatului lui Iuda și și-a chemat oamenii să se întoarcă la Domnul și să se pocăiască (2:12–14; compară 2 Cronici 6:28–31; Amos 4:6–11). Domnul a văzut frământările din pământ și suferința poporului Său. Deși oamenii au păcătuit, El a avut milă de ei (comparați cu Exod 34:6; Neemia 9:17). Domnul a fost „plin de râvnă pentru țara Sa” și a arătat „îndurare” pentru poporul Său (Ioel 2:18). El și-a demonstrat grija făgăduind poporului Său că se va îngriji de el (2:19) și protecție împotriva dușmanilor străini (2:20). Înnoirea Lui avea să facă poporul Său și pământul lor să prospere. Datorită compasiunii Sale, măreția Sa va fi afișată pentru poporul Său și pentru întreaga lume.
STRUCTURA LECȚIEI
- Înnoirea făcută de Dumnezeu (Ioel 2:21-25)
- Ocazie fără teamă (v. 21)
- Pământ roditor (v. 22-25)
- Dumnezeu atrage atenția asupra trecutului (Ioel 2:26-27)
- Asupra lucrărilor Sale minunate (v. 26)
- Asupra angajamentului Său (v. 27)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Care sunt câteva dintre promisiunile minunate ale lui Dumnezeu pentru din viața ta?
- Care sunt câteva metode prin care poți împărtăși cu vecii tăi binecuvântările din viața ta?
- Care sunt diferențele dintre sentimentele de vinovăție și cele de rușine?
- Există lucruri în viața ta care te împiedică să experimentezi prezența Domnului? Cum poți să scapi de ele?
APLICAȚII PRACTICE
Un potop de insecte distructive cu sentimentele de teroare însoțitoare – precum cel descrisă în textul acestei lecții – ar putea fi de neînțeles pentru oamenii moderni. Prin urmare, sentimentele de bucurie din reînnoirea promisă de Dumnezeu ar putea părea la fel de străine. Cu toate acestea, cititorii modern al profeției lui Ioel pot învăța ceva foarte important. Lecția servește ca o reamintire cu privire la o realitate prezentă: importanța menținerii speranței în perioadele de suferință. Cuvintele lui Ioel, îndreptate către un popor aflat în mijlocul greutăților, le-au reorientat așteptările. Dezastrul și rușinea s-au schimbat în înflorire și sărbătoare, totul datorită marii lucrări de reînnoire a lui Dumnezeu. Ioel a promis oamenilor că speranța este posibilă în mijlocul dezastrului și suferinței. Deși păcatul aduce consecințe, așa cum a făcut și pentru poporul lui Iuda, Dumnezeu nu va ignora sau nu-și va desconsidera poporul. În schimb, Dumnezeu poate aduce bucurie în locul durerii. Programul Lui poate să nu fie al nostru și El să nu aducă imediat bucurie sau să ne rezolve suferința imediat. Cu toate acestea, poporul Său se poate mângâia cunoscând prezența Lui.