SCOPUL LECȚIEI: să urmărim evoluția lui Toma ca martor al vieții și lucrării Domnului Isus, să explicăm de ce subliniază Evanghelia după Ioan refuzul lui Toma de a crede până nu L-a văzut pe Domnul Isus și să ne hotărâm să le împărtășim îndoielile noastre altor credincioși care ne pot încuraja în credință.
TEXTUL LECȚIEI: Ioan 11:14-16, Ioan 14:5-8, Ioan 20:24-29, Ioan 21:1-2
VERSETUL DE AUR: „Apoi a zis lui Toma: „Adu-ți degetul încoace și uită-te la mâinile Mele și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios.” Ioan 20:27
CONTEXTUL LECȚIEI:
Tradiția ni l-a prezentat întotdeauna pe Toma ca pe un pesimist și un sceptic. Evanghelia după Ioan îl numește de trei ori pe Toma „Didim” (Ioan 11:16; 20:24; 21:2). Acestea sunt textele pe care le vom studia în lecția de astăzi. Cercetătorii și-au exprimat părerile despre această denumire, care înseamnă „geamăn”, sugerând că ar putea avea și sensul de „dublu”, asemenea expresiei „om cu inima împărțită”. Această interpretare a contribuit la imaginea lui Toma ca om apăsat de îndoială.
Totuși, nu putem spune că este o reputație pe deplin justificată, deoarece presupune că întrebările lui Toma și dorința lui de a vedea dovezi au fost exagerate sau că necredința lui a fost neîntemeiată. Ucenicii nu își puteau închipui că Domnul Isus avea să învie din morți. Dorința lui Toma de a avea dovezi nu îl făcea un „sceptic tipic”, deoarece el era singurul dintre ucenici care nu-L văzuse încă pe Domnul Isus după înviere.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Moartea fizică (Ioan 11:14-15)
- Pornind să-l vadă pe Lazăr (v. 14-15)
- O sugestie îndrăzneață (v. 16)
- Realități cerești (Ioan 14:5-8)
- O întrebare confuză (v. 5)
- Calea către Tatăl (v. 6-7)
- O cerere imprudentă (v. 8)
- Domnul Isus Li se arată după înviere (Ioan 20:24-29)
- Condiția lui Toma (v. 24-25)
- O vizită și o invitație (v. 26-27)
- Credință și reacție (v. 28-29)
- La Marea Tiberiadei (Ioan 21:1-2)
- O înfățișare importantă (v. 1)
- O audiență importantă (v. 2)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Cum definim „limbajul figurat”? Cum modifică acesta mesajele din următoarele texte: Matei 5:13-16; 7:3-5; 10:16; Ioan 10:7-10 și 15:1-4?
- Te-ai „bucurat” vreodată să vezi o încercare care a dus la multe lecții învățate și la îndreptarea unui om?
- Ce i-a făcut pe ucenici să nu-L vadă pe Tatăl în Domnul Isus Cristos?
- Ce vrea să spună Domnul Isus atunci când spune despre Sine că este „calea”? În ce fel este El „viața”? Dar „adevărul”?
APLICAȚII PRACTICE:
Îndoiala lui Toma reflectă o experiență umană des întâlnită: încercarea credinței, care ne cere să ne încredem în dovezi pe care nu le putem vedea personal. Domnul Isus a folosit deseori pilde pentru a-i învăța pe ceilalți, însă pentru cei care Îl ascultau, cuvintele Sale păreau enigme. Iar învierea Sa este o minune extraordinară! Interacțiunile Sale Toma cu Isus subliniază dificultatea oamenilor de a ieși din limitele lumii fizice și de a păși într-o realitate spirituală mult mai importantă. Drumul către o înțelegere profundă a Domnului Isus ca Fiu al lui Dumnezeu, Mesia și Domn nu este unul ușor. De asemenea, este dificil să înțelegem că Domnul Isus este pe deplin Dumnezeu, una cu Tatăl. Este nevoie de întrebări sincere și de frământări lăuntrice pentru a depăși îndoielile și nedumeririle care apar inevitabil pe parcursul călătoriei credinței. Pentru a înțelege cu adevărat, avem nevoie ca „ochii inimii” noastre să fie luminați (Efeseni 1:18). Uneori, lucrul acesta presupune întrebări sincere, însă ne cere o relație vie și o implicare personală cu Domnul Isus, Cel despre care ne vorbește întreaga Scriptură.