Archives for February 2019

TEXTUL LECȚIEI: Luca 14: 7-14            VERSETUL DE AUR: Luca 14: 11

„Căci oricine se înalță va fi smerit; și cine se smerește va fi înălțat.˝ — Luca 14: 11

SCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm învățăturile Domnului Isus cu privire la smerenie; să distingem între un comportament cu adevărat smerit și cel doar de suprafață, fals; să demonstrăm smerenie în opțiunile pe care le avem de făcut în săptămâna viitoare.

CONTEXTUL LECȚIEI

Lecția de astăzi face parte din relatarea ultimei călătorii a Domnului Isus spre Ierusalim, Luca 9:51 până la 19:28. Domnul Isus îi avertizase pe ucenici încă de la început că avea să fie dat pe mâna dușmanilor Săi. Aceștia urmau să-L omoare, dar Dumnezeu Tatăl avea să-L aducă la viață din nou (Luca 9:22). În ciuda îndemnurilor Sale, „voi ascultați bine ce vă spun,” ucenicii n-au ascultat (Luca 9:44).

Contextul imediat al lecției este oferit de o invitație la masa de Sabat făcută Domnului Isus de către unul din liderii religioși importanți. La această masă se afla și „un om bolnav de dropică (hidropizie).” Domnul Isus îi confruntă pe cei prezenți cu o întrebare: e permis a vindeca într-o zi de Sabat? Primind doar tăcere ca răspuns, Domnul Isus l-a vindecat pe cel bolnav și le-a scos în evidență ipocrizia (14:3-6).

STRUCTURA LECȚIEI

A. Un oaspete smerit (Luca 14:7-11)

• Smerenie (v. 7-9)
• Înălțare (v. 10-11)

B. O gazdă smerită (Luca 14:12-14)

• O invitație greșită (v. 12)
• O invitație corectă (v. 13-14)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. Cum putem demonstra că avem un sistem de valori diferit de cel al lumii când este vorba să decidem cine merită cinstire? Ce învățăm din pilda din Matei 20:1-16?
2. Care sunt câteva exemple de situații în care nu am demonstrat smerenie? Care texte din Scriptură (în afara lecției de azi) ne vin în minte, texte care ne pot cerceta în această privință?
3. Care sunt barierele care ne împiedică să arătăm ospitalitate celor din afara zonei noastre de confort (din punct de vedere demografic sau cultural)? Ce putem învăța de la frații primitori de oaspeți?
4. Cum poate biserica noastră, ca un întreg, să fie un model de smerenie? Cum diferă smerenia bisericii, în aspect și acțiune, de smerenia demonstrată de membrii ei?
5. Cum putem păstra curată și altruistă motivația noastră de a sluji și în același timp să ne gândim la răsplătirea care ne așteptă la înviere? Putem încerca să ajungem la o smerenie cu care să ne putem mândri?

APLICAȚII PRACTICE

1. Ambele învățături ale Domnului Isus sunt prezentate în contextul unui ospăț, dar ele nu se rezumă doar la atât. Ele ni-L descoperă pe Dumnezeu din perspectiva crucii lui Cristos. Când ajungi să Îl cunoști pe Dumnezeu în acest fel, prioritățile vieții tale se schimbă în mod radical; dintr-un om egoist, care caută să se înalțe singur, devii unul care se jertfește de bună voie în slujirea altora.
2. Cuvântul ”smerenie” este adesea înțeles greșit. El este mai mult decât o modestie când e vorba de propriile realizări, mai mult decât o abținere de la pretențiile unui statut social. Smerenia biblică este un duh umil care pune nevoile altora mai presus de cele personale. În acest fel, cele două învățături din lecția de azi se combină armonios: trebuie să umblăm după locurile smerite și să-i slujim întotdeauna pe ceilalți cu generozitate.
3. Atunci când îmbrățișăm această învățătură, nu ne gândim că merităm ceva în schimb. Suntem urmașii unui Învățător umil care și-a dat viața pentru cei slabi și fără niciun merit. A fi ca El însemnă dragoste în acțiune, fără a ne gândi că ne-am câștigat vreun merit.

Text: Psalmul 91:1-8, 11-16

Verset de aur: Psalmul 91:15

Prezentarea lecției:

Scopul – Să ne aducem aminte de ocrotirea promisă de Dumnezeu; să identificăm pericolele de care creștinii au nevoie să fie protejați de Dumnezeu; să identificăm modalități prin care biserica poate oferi protecție celor vulnerabili și care au nevoie de protecție.

Contextul lecției:

Contextul istoric în care a fost scris Psalmul 91 nu ne este cunoscut. Dar contextul literar ne descoperă scopul cu care a fost scris. Psalmul anterior, Psalmul 90, este un psalm de tânguire, o meditație asupra naturii trecătoare a vieții, care se veștejește sub mânia lui Dumnezeu, datorită păcatului. Psalmul 91 este un răspuns la tânguirea din Psalmul 90.

Tema Psalmului 91 este siguranța celui păzit de Domnul. Există o pecete de protecție peste toți cei ce Îl ascultă și rămân în El. Promisiunile din Psalm nu sunt pentru cei ce se apropie de Dumnezeu numai atunci când intră în necazuri și au nevoie de ajutor, ci pentru cei ce s-au așezat temeinic lângă El (v.1) și-L fac în fiecare zi ,,locul lor de adăpost“ (v. 9).

Care sunt pericolele care ne pasc? Curse și boli (v. 3), săgeți (v. 5), molime și urgii (v. 10), pietre (vv. 11–12), lei și șerpi (v. 13; poate o aluzie la Satan însuși). Putem găsi foarte ușor corespondentul contemporan pentru aceste pericole care-i pășteau pe călătorii evrei de atunci.

Viața de rămânere în Dumnezeu (vv. 1–4) produce o viață de siguranță alături de El (vv. 5–13), o viață fără panică, care ne înlesnește viața din belșug  (vv. 14–16), viața de biruință și de pace. Cel mai sigur loc din lume este să fii la umbra Celui Atotputernic.

Structura lecției:

A. Un loc de scăpare (Psalmul 91:1-8)

• Unde găsim adăpost (v. 1, 2)
• De ce/cine suntem apărați (v. 3-8)

B. Apărător vrednic de încredere (Psalmul 91:11-13)

• Cu ajutorul îngerilor (v. 11, 12)
• Împotriva animalelor de pradă (v. 13)

C. Asigurări (Psalmul 91:14-16)

• Motivul pentru binecuvântare (v. 14)
• Manifestările binecuvântărilor (v. 15, 16)

Întrebări pentru discuție:

1. În mod practic, cum poți să te ascunzi la „umbra” lui Dumnezeu în săptămâna următoare?
2. Care sunt versetele sau principiile biblice care te ajută atunci când ai nevoie de odihnă fizică, spirituală sau emoțională?
3. Ce ne spune Psalmul 91 despre „îngerii păzitori”?

Aplicații practice

1. În lumea căzută în care trăim, suntem înconjurați de pericole și suferință. Psalmul 91 ne aduce aminte că Dumnezeu este vrednic de încredere și că are puterea să ne salveze. În calitate de creștini, noi știm că vom avea parte de suferințele lui Christos, până la moarte (Matei 16: 24, 15; 1 Petru 2:19-21). În același timp, știm că Dumnezeu ne promite ocrotire.
2. În calitate de biserică suntem chemați să fim reprezentații lui Dumnezeu față de cei vulnerabili, care au nevoie de ocrotire.

Text: Psalmul 66:1-9, 16-20

Verset de aur: Psalmul 66:1

Prezentarea lecției:

Scopul – Să identificăm în Psalmul 66 referințele la eliberarea poporului Israel de către Dumnezeu la Marea Roșie; să discutăm despre impactul pe care îl are prezentarea mărturiei personale asupra altor credincioși; și să înălțăm o rugăciune de mulțumire la adresa lui Dumnezeu pentru o situație specifică din viața noastră când El și-a manifestat puterea.

Contextul lecției:

Acest Psalm face parte dintr-un grup de Psalmi (65-68) în care întreg pământul și popoarele pământului mărturisesc puterea lui Dumnezeu și Îl laudă pentru domnia Lui cu dreptate. Nu se cunoaște autorul Psalmului, însă ar putea fi David, pentru că este scris în stilul davidic. Este o cântare de laudă la adresa unui Dumnezeu atotputernic.

Structura lecției:

A. Veniți și lăudați (Psalmul 66:1-4)

• O chemare pentru toată lumea (v. 1, 2)
• Dumnezeu este lăudat (v. 3, 4)

B. Veniți și vedeți (Psalmul 66:5-9)

• Să ne aducem aminte de eliberarea lui Dumnezeu (v. 5, 6)
• Să ne bucurăm de domnia lui Dumnezeu (v. 7-9)

C. Veniți și ascultați (Psalmul 66:16-20)

• Ascultați mărturia mea (v. 16-19)
• Slăviți-L pe Dumnezeu (v. 20)

Întrebări pentru discuție:

1. În afară de cântarea comună, ce alte căi putem folosi pentru a slăvi și înălța numele lui Dumnezeu? Puteți identifica anumite acțiuni care au efectul opus, care ponegresc numele Dumnezeu?
2. Ce putem face pentru a ne aduce aminte unii altora despre victoriile pe care le-am avut cu Dumnezeu până în prezent? Care dintre eroii credinței din Evrei 11 te ajută cel mai bine să îți aduci aminte de credincioșia lui Dumnezeu?

Aplicații practice

1. În ciuda circumstanțelor în care se afla psalmistul, Dumnezeu era suveran, atotputernic și vrednic de laudă. El continua să fie Cel care judecă popoarele și Cel care cunoaște îndeaproape fiecare inimă. Același lucru este valabil și azi. În ciuda faptului că suntem înconjurați de oameni care nu au frică de Dumnezeu și care nu Îl laudă, noi trebuie să continuăm să trăim cu o frică sfântă față de El și să Îl slăvim pentru credincioșia pe care ne-a arătat-o până în prezent.
2. Ne putem încuraja unii pe alții prin mărturiile noastre, aducându-ne aminte de situațiile din trecut când am fost conduși și eliberați de mâna tare a lui Dumnezeu.

Text: Psalmul 48:1-3, 9-14

Verset de aur: Psalmul 48:14

Prezentarea lecției:

Scopul – Să înțelegem dragostea lui Dumnezeu, manifestată prin legământul făcut de El; să explicăm pericolul pe care îl reprezintă încrederea în metodele folosite de Dumnezeu pentru a ne apăra, în loc să ne încredem nemijlocit în El; să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru dragostea și protecția Lui.

Contextul lecției:

Psalmul 48 face parte din categoria cântărilor Sionului. Această categorie include și Psalmii 46, 76, 84, 87 și 122 (unii includ aici și Psalmii 126, 129 și 137). Aceștia cântă slava muntelui Sionului, locul unde era așezat templul din Ierusalim. Acești Psalmi Îl descriu pe Dumnezeu ca Rege și sunt scriși în contextul în care națiunea se confrunta cu războaie cu popoarele învecinate și cu idolii păgâni. În timpurile biblice, naționalismul și religia erau inseparabile; fiecare popor avea o zeitate predominantă care se presupune că îi apăra. Când popoarele se războiau, conflictul nu era doar pe câmpul de luptă, ci presupunea și o încleștare între zeitățile protectoare.

Spre deosebire de orice alte zeități sau idoli, Dumnezeul atotputernic este Rege nu doar în Ierusalim ci El este „Împărat mare peste tot pământul” (Psalmul 47:2, plus textul de azi; 2 Împărați 20:23, 28).

Structura lecției:

A. Dumnezeu slăvit în Sion (Psalmul 48:1-3)

• Măreția Lui (v. 1)
• Prezența Lui (v. 2)
• Protecția Lui (v. 3)

B. Dumnezeu este înălțat (Psalmul 48:9-11)

• Datorită credincioșiei Lui (v. 9)
• Datorită neprihănirii Lui (v. 10)
• Datorită judecăților Lui (v. 11)

C. Vestiți generațiilor viitoare despre Dumnezeu (Psalmul 48:12-14)

• Despre protecția Lui (v. 12, 13)
• Despre prezența Lui (v. 14)

Întrebări pentru discuție:

• Dacă Dumnezeu este un Dumnezeu drept, de ce există atât de multă nedreptate în lume?
• Care sunt câteva modalități creative de a spune generațiilor următoare despre cum Dumnezeu ne-a purtat de grijă și ne-a protejat până în prezent?

Aplicație practică

• Pentru cititorul din zilele noastre, o cântare despre zidurile cetății pare ceva neobișnuit. Pentru poporul Israel însă, cetatea era o reprezentare tangibilă a Împărăției și prezenței lui Dumnezeu. Azi, noi Îl slujim pe Domnul nostru Isus Christos, care și-a arătat dragostea față de noi prin moartea și învierea Lui. Protecția pe care a oferit-o în trecut, și pe care continuă să ne-o ofere, este dovada dragostei Lui.

Text: Filipeni 3:7-14

Verset de aur: Filipeni 3:13, 14

Prezentarea lecției:

Scopul – Să identificăm credința în Cristos nu doar ca o condiție pentru a aparține lui Dumnezeu dar și ca o condiție obligatorie pentru a crește în asemănarea lui Cristos; să înțelegem contrastul dintre creșterea în asemănarea lui Cristos și concentrarea atenției asupra succesului și realizărilor personale. 

Contextul lecției:

Lipsa de unitate din biserica din Filipi a fost provocată de o serie de factori. Putem deduce că diferendele personale și rivalitățile au jucat un rol semnificativ. Cu certitudine că egoismul față de care suntem cu toții vulnerabili a fost un teren fertil pentru ca această problemă să crească. Un alt factor semnificativ a fost influența celor care susțineau că iudeii trebuie să aibă un loc de cinste în biserică. Ca și în alte biserici plantate de Pavel, biserica din Filipi era tulburată de cei care se identificau ca iudaizatori. Aceștia insistau că pentru a aparține poporului lui Dumnezeu, credincioșii trebuiau să respecte și Legea lui Moise, în special în privința circumciziei (Filipeni 3:2, 3).

Pavel a înțeles că Legea lui Moise a fost împlinită în Christos. Această înseamnă că Dumnezeu îi acceptă pe ne-evrei așa cum sunt. El a înțeles că diferența dintre evrei și ne-evrei a fost îndepărtată și că oricine care crede în Cristos este acceptat (Fapte 2:37-39; Efeseni 2:11-22; Coloseni 3:11).  Dacă Cristos s-a smerit și a venit ca cel mai umil slujitor (lecția de săptămâna trecută), niciun ucenic al lui Cristos nu poate să îi trateze pe alți credincioși ca cetățeni de mâna a doua ai Împărăției lui Dumnezeu. În Cristos, toți creștinii sunt cetățeni egali ai Împărăției.

Structura lecției:

A. Câștiguri și pierderi (Filipeni 3:7-11)

• Re-evaluarea trecutului (v. 7, 8)
• Neprihănirea în prezent (v. 9, 10)
• Învierea în viitor (v. 11)

B. Uitând ce este în trecut și privind înainte (Filipeni 3:12-14)

• Un scop vrednic de urmărit (v. 12)
• O cursă de terminat (v. 13, 14)

Întrebări pentru discuție:

• Ce argumente ai avea pentru cineva care crede că neprihănirea lui Cristos îl salvează pe creștin de iad, dar intrarea în cer se face pe baza neprihănirii personale?
• Cum îți schimbă  atitudinea și acțiunile tale din prezent faptul că ai siguranță în învierea viitoare?

Aplicații practice

• Putem spune cu certitudine că textul de azi i-a făcut pe creștinii din Filipi să-și re-evalueze direcția vieților lor. Aducându-le aminte de viața, moartea și învierea lui Cristos și de așteptarea învierii Lui și a vieții cu El în veșnicie, Pavel îi încurajează la o transformare zilnică în asemănarea lui Cristos.
• Pavel recunoaște că schimbarea la nivel personal nu se întâmplă peste noapte. Sunt mulți factori care ne pot distrage atenția pe cărarea chemării cerești a lui Dumnezeu, în Cristos Isus. Dar scopul pe care dorim să îl atingem, și de care trebuie să ne aducem aminte în fiecare zi, merită orice sacrificiu necesar pentru a-l atinge.