SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem contextul istoric al profeției lui Naum și să explicăm de ce este necesară dreptatea lui Dumnezeu pentru propovăduirea Veștii bune. De asemenea, să învățăm cum să prezentăm Evanghelia atât ca mânia lui Dumnezeu cât și ca mântuirea disponibilă prin Domnul Isus.
TEXTUL LECȚIEI: Naum 1:1-3, 6-8, 12-13, 15 VERSETUL DE AUR: Naum 1:2
“ Domnul este un Dumnezeu gelos şi răzbunător; Domnul Se răzbună şi este plin de mânie; Domnul Se răzbună pe potrivnicii Lui şi ţine mânie pe vrăjmaşii Lui.“ — Naum 1:2
CONTEXTUL LECȚIEI
Cadrul istoric al cărții lui Naum este de cea mai mare importanță pentru înțelegerea mesajului său de speranță pentru Iuda. Chiar și așa, în cele trei capitole ale cărții este citat un singur eveniment istoric – distrugerea orașului No-Amon (Teba) (Naum 3:8–10; vezi și Ieremia 46:25). Asurbanipal al Asiriei (a domnit între 669–633 î.Hr.) a jefuit acel oraș egiptean în 663 î.Hr. Aceasta indică faptul că cartea lui Naum a fost scrisă cândva după căderea Tebei, dar înainte de căderea prezisă a Ninivei, un oraș important al Imperiului Asirian. Acea cădere a devenit realitate în 612 î.Hr. (vezi mai jos). Prin urmare, o dată din timpul domniei regelui Iosia al lui Iuda (641–609 î.Hr.) are cel mai mult sens. Acest lucru poate fi redus și mai mult la între 625 și 612 î.Hr., ca fiind cel mai probabil, deoarece judecata este prezisă pentru dușmanii lui Iuda, nu pentru Iuda însuși. Asirienii au jucat cu siguranță un rol în disciplinarea lui Dumnezeu asupra lui Iuda. Domnul a permis ca răul rege Manase (a domnit între 697–643 î.Hr.; vezi 2 Cronici 33:1–9) să fie exilat de către asirieni. Asirienii erau renumiți pentru cruzimea lor. Ei aveau o practică de a tortura liderii orașelor sau națiunilor captive ca avertisment să nu se răzvrătească. În cazul lui Manase, asirienii i-au pus un cârlig în nas, l-au legat cu lanțuri și l-au dus departe. În timp ce era în închisoare, Manase s-a întors la Dumnezeu (33:10–13). Când s-a întors la Ierusalim, a condus o trezire spirituală (33:14–16).
O astfel de trezire nu avusese loc în regatul de nord al Israelului. Nici regii, nici oamenii de acolo nu s-au pocăit de răul lor, așa că Domnul a folosit violența asirienilor ca unealtă de pedeapsă. În timp ce Iuda a suferit amenințări cu violență și incursiuni periodice, Samaria, capitala din nordul Israelului, a fost capturată după un asediu de trei ani, în 722 î.Hr. (2 Regi 17:5–6; 18:9–12). Lauda lui Sargon al II-lea că a luat prizonieri peste 27.000 de oameni a fost păstrată în text cuneiform asirian. Acesta este momentul în care Israelul ca națiune a dispărut de pe scena mondială. Ninive a atins apogeul în putere ca și capitală a lui Asurbanipal la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr., chiar înainte de distrugerea sa. După moartea lui Asurbanipal, regatele care intraseră sub controlul asirian s-au răzvrătit. Printre aceștia se numărau babilonienii și medii. Armatele lor s-au reunit pentru a jefui Ninive în 612 î.Hr. După aceasta, Babilonul a înlocuit Asiria ca putere majoră în regiune.
STRUCTURA LECȚIEI
- Profeția (Naum 1:1)
- Acuzația (v. 1a)
- Identificarea profetului (v. 1b)
- Prezentări (Naum 1:2-3, 6-8, 12a)
- Pedeapsă pentru dușmani (v. 2)
- Puterea de a realiza (v. 3, 6)
- Protecție pentru poporul Lui (v. 7)
- În urmărirea dușmanilor (v. 8, 12a)
- Promisiuni (Naum 1:12b-13, 15)
- Sfârșitul suferințelor (v. 12b)
- Pace pentru poporul Lui (v. 13, 15)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- În ce fel putem să înțelegem mânia lui Dumnezeu în conformitate cu accepțiunea biblică?
- Ce legătură este între dreptatea lui Dumnezeu și Evanghelie? De ce este important să înțelegem conceptul de dreptate divină în acest context?
APLICAȚII PRACTICE
- Distrugerea Ninivei a împlinit profeția lui Naum. Distrugerea orașului a fost absolută, la fel și sfârșitul dominației Asiriei. Soarta în așteptare a lui Ninive a ocupat cea mai mare parte a profeției lui Naum, dar strâns legat a fost cuvântul de eliberare pentru Iuda. Acest lucru a mângâiat un popor care fusese asuprit de Asiria de zeci de ani. Nedreptatea încă există, iar Dumnezeu încă intenționează să acționeze pentru a aduce dreptate și a-și elibera poporul. Dar El vede imaginea globală, așa că programul Lui diferă de ceea ce ne-am dori. În situația Asiriei, El nu a acționat în grabă. La momentul potrivit în planul lui Dumnezeu, națiunea Asiriei a luat sfârșit. Și-a îndeplinit scopul. Dreptatea lui Dumnezeu a biruit. Timpul lui Dumnezeu este întotdeauna perfect (exemplu: Galateni 4:4–5). Din acest motiv, împărtășim dragostea Domnului Isus, nu numai de Crăciun, ci și pe tot parcursul anului. Adevărul Evangheliei despre Domnul Isus este motivul pentru care avem speranța în viața veșnică. Și ce veste mai bună ar putea fi decât un viitor cu Domnul în Raiul Său?