SCOPUL LECȚIEI: Să facem un rezumat al ideilor principale din fiecare pasaj, să folosim aceste versete pentru a explica scopul muncii și să ne formulăm o hotărâre personală cu privire la munca pe care o facem pentru Dumnezeu.
TEXTUL LECȚIEI: Geneza 2:15, Exodul 20:9, Ioan 5:17, Ioan 9:4, Faptele Apostolilor 20:33-35, 2 Tesaloniceni 3:6-12
VERSETUL DE AUR: „În toate privințele v-am dat o pildă și v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuși a zis: ‘Este mai ferice să dai decât să primești.’” Faptele Apostolilor 20:35
CONTEXTUL LECȚIEI:
Cartea Faptele Apostolilor descrie evenimente petrecute aproximativ între anii 30 și 63 d.Cr. Fragmentul din lecția noastră, luat din această carte, ne duce aproape de sfârșitul acestei perioade.
În jurul anului 58 d.Cr., după ce și-a încheiat a treia călătorie misionară, apostolul Pavel a călătorit la Ierusalim. Unii membri ai bisericii din Ierusalim ajunseseră într-o stare de sărăcie. De aceea, călătoria lui Pavel a inclus strângerea unor daruri din bisericile din Macedonia și Ahaia (Romani 15:25-26; 1 Corinteni 16:1-4; 2 Corinteni 8:1-4). Această colectă le-a oferit acestor creștini, care proveneau în mare parte dintre neamuri, ocazia de a-i sprijini pe creștinii din Ierusalim, care proveneau în mare parte dintre iudei.
La început, Pavel plănuise să plece pe mare din Grecia spre Siria pentru a duce darul strâns. Însă, descoperind un complot împotriva lui, a călătorit pe uscat prin Macedonia (Faptele Apostolilor 20:3). Pavel dorea să ajungă la Ierusalim până la sărbătoarea Rusaliilor (20:16), care marca aniversarea începutului bisericii (2:1). Aceasta ar fi fost o ocazie deosebită pentru ca un grup de creștini să primească un dar dătător de viață de la alți credincioși proveniți din medii diferite.
În timpul celei de-a doua călătorii misionare (52–54 d.Cr.), apostolul Pavel a dus mesajul Evangheliei în cetatea Tesalonic. Ceea ce știm despre efortul lui de a întemeia o biserică acolo și despre reacțiile imediate care au urmat este consemnat în Faptele Apostolilor 17:1-9, 13. Apostolul nu a întemeiat o biserică în fiecare oraș sau cetate pe care le-a vizitat. Totuși, caracteristicile orașului Tesalonic îl făceau un loc potrivit pentru întemeierea unei biserici.
În primul rând, orașul avea una sau mai multe sinagogi, iar Pavel obișnuia să înceapă vestirea mesajului său în astfel de locuri (Faptele Apostolilor 17:2, 10, 16). În al doilea rând, orașul era mare; după unele estimări, în perioada romană locuiau acolo aproape 200.000 de oameni. În al treilea rând, Tesalonicul era situat pe importante rute comerciale, atât pe uscat, cât și pe mare.
Unii comentatori consideră că epistolele pe care le numim astăzi 1 și 2 Tesaloniceni au fost primele documente ale Noului Testament care au fost scrise. Deoarece studiul nostru se concentrează asupra epistolei 2 Tesaloniceni, contextul literar cel mai apropiat pentru ea este 1 Tesaloniceni. Această epistolă conține o combinație de exprimări ale recunoștinței lui Pavel, un rezumat al lucrării lui în cetate, clarificări doctrinare și îndrumări pentru viața de zi cu zi. Tonul epistolei 2 Tesaloniceni este mai direct, deoarece apostolul consideră că este necesar să revină asupra acelorași subiecte.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Munca primită de la Dumnezeu (Geneza 2:15, Exodul 20:9)
- Este poruncită (Geneza 2:15)
- Are o limită (Exodul 20:9)
- Lucrarea Domnului (Ioan 5:17; 9:4)
- Tatăl (Ioan 5:17)
- Fiul (Ioan 9:4)
- Munca pentru împlinirea nevoilor (Faptele Apostolilor 20:33-35)
- Nevoile personale (v. 33-34)
- Nevoile altora (v. 35)
- Munca și poporul lui Dumnezeu (2 Tesaloniceni 3:6-12)
- Să nu fim leneși (v. 6)
- Să fim un model demn de urmat (v. 7-9)
- Să ne câștigăm pâinea (v. 10-12)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Cum ai rezuma în câteva cuvinte, lucrarea Domnului Isus Cristos?,
- În ce fel te vei putea folosi de roadele muncii tale pentru a-i ajuta pe alții în săptămâna care îți stă în față?
- Care sunt comportamentele și tendințele pe care trebuie să le schimbi pentru a putea fi un model pentru cei din jurul tău, atunci când vine vorba despre muncă?
- Ești de acord cu zicala: „Nu muncim ca să trăim, ci trăim ca să muncim”? De ce/ de ce nu?
APLICAȚII PRACTICE:
Oricât de dificilă ar fi munca în lumea căzută în care trăim acum, ea rămâne totuși un lucru bun. Având în vedere că ne-a fost dată ca dar înainte de cădere și că face parte din scopul existenței noastre, suntem chemați să lucrăm alături de Tatăl nostru ceresc și de Fiul Său, Domnul Isus Cristos. Duhul Sfânt ne dă puterea să umblăm în ascultare, lucrând împreună cu Dumnezeul care lucrează și care face binele. Vechea zicală „Nu muncim ca să trăim; trăim ca să muncim” ne ajută să reflectăm asupra acestui adevăr.
Pavel ne amintește că munca are rolul de a împlini atât nevoile noastre materiale, cât și nevoile celor din jurul nostru. Dincolo de câștigarea existenței, putem folosi munca noastră și resursele pe care le obținem prin ea pentru a-i sluji pe alții.
Prin munca noastră urmăm exemplul Creatorului nostru și le oferim un model pozitiv celor din jur. Ignorarea acestui exemplu poate duce la dezbinare și la slăbirea bisericii, diminuând mărturia ei înaintea lumii. În schimb, atunci când biserica lucrează împreună și îi sprijină pe cei slabi și pe cei care nu pot munci, unitatea este întărită, Dumnezeu este slăvit, iar biserica oferă o mărturie puternică lumii.