SCOPUL LECȚIEI:
Să învățăm și să putem explica ce înseamnă să fii justificat (considerat neprihănit) doar prin credință. Mai mult, să explicăm înțelesul și semnificația argumentului apostolului Pavel „mult mai mult”. În final, să medităm asupra etapelor de creștere prezentate în Romani 5:3-4.
TEXTUL LECȚIEI: Romani 5:1-11
Verset cheie: „Deci, fiindcă suntem socotiți neprihăniți, prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos”. Romani 5:1
CONTEXTUL LECȚIEI:
Epistola către Romani este deopotrivă cea mai grea dintre scrisorile apostolului Pavel cât și cea mai bogată în ceea ce apostolul numește „evanghelia mea” (Romani 2:16, 16:25). Fundamentul și realitatea faptului de a fi justificat prin credință este subiectul primelor patru capitole din Romani, în speță 3:24, 28.
Pavel citează Habacuc 2:4 în Romani 1:17 pentru a da tonul întregii cărți: „cel neprihănit va trăi prin credință”. În Romani avem parte de înțelegerea paulină a Vechiului Testament ca fiind contextul interpretativ al mesajului Noului Testament, a naturii mântuirii bazate pe jertfa de ispășire a lui Cristos, a centralității credinței ca fiind singura cale întru mântuire și a relaționării dintre Evrei și creștini în planul de mântuire a lui Dumnezeu.
Viața veșnică poate fi găsită doar prin credința în Domnul Isus Cristos. Viața veșnică nu poate fi câștigată prin fapte, deși faptele bune sunt importante. Viața veșnică nu este moștenită din strămoși, deși o asemenea descendență strămoșească nu este lipsită de importanță (Romani 3:1-2, 9:4-5). Viața veșnică, viața mântuirii, este găsită doar prin credința că Dumnezeu ne poate mântui.
Avraam, marele patriarh al evreilor, a fost justificat prin credință (Romani 4:3 citat din Geneza 15:6). De aceea ideea conform căreia credința este elementul de bază al vieții nu este o inovație creștină. Credința este fundamentul relației noastre cu Dumnezeu. Acest adevăr nu e nou: credința a fost centrală perioadei de dinaintea înființării națiunii Israel, în timpului existenței poporului Israel descrisă în Vechiul Testament, și în biserică.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Întemeiat în credință (Romani 5:1-5)
- Pace cu Dumnezeu (v. 1-2)
- Dragoste turnată în inimi (v. 3-5)
- A murit pentru nelegiuiți (Romani 5:6-8)
- Vremea cuvenită (v. 6-7)
- Jertfa cuvenită (v. 8)
- Împăcați în bucurie (Romani 5:9-11)
- Mânie evitată (v.9)
- Mântuire în așteptare (v.10)
- Ispășire acceptată (v.11)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE:
- Luând în considerare Romani 5:3 împreună cu Iacov 1:2-4 și 1 Petru 1:5-7, ce schimbări am putea face pentru a ține piept provocărilor împotriva credinței?
- Care este cea mai importantă schimbare pe care o putem face fie în dreptul stilului de viață sau în felul în care ne petrecem timpul în rugăciune pentru a trăi cu convingerea că timpul de lucru a lui Dumnezeu este întotdeauna perfect?
- Cum putem explica unui necredincios că pacea cu Dumnezeu e posibilă doar prin Cristos?
APLICAȚII PRACTICE:
La nivel general, înțelegem adevărul învățăturii Domnului Isus conform căruia Dumnezeu a toate Creator alege să iubească și să mântuiască pe vrăjmașii Săi cel puțin pentru o vreme (Romani 2:5-9), în loc să-i urască și să-i nimicească (Ioan 3:16-17). Deși trăim în vremuri tulburi, nu trebuie să ne fie frică de viitor. Multora din jurul nostru le este frică de a nu pierde pe cineva drag sau de a nu pierde locurile de muncă, însă nouă nu trebuie să ne fie teamă și să lăsăm ca frica să domnească în viețile noastre. Cheia împotriva fricii constă în a ne concentra pe viitorul pe care Cristos l-a pregătit pentru noi (Ioan 14:2) și a fost făcut posibil prin prețul plătit de Domnul pe cruce pentru pacea noastră.