SCOPUL LECȚIEI:
Să identificăm elementele comune din lecția de azi și lecția bazată pe pasajul din Matei 8:23-27 referitor la liniștirea furtunii din Marea Galileei. Apoi, să explicăm relația dintre frică și îndoială. În final, să construim un plan de înlocuire a îndoielii cu credința în Domnul într-un domeniu în care suntem expuși unei slăbiciuni spirituale.
TEXTUL LECȚIEI: Matei 14:22-33
Versetul de aur: „Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat, și i-a zis: „Puțin credinciosule, pentru ce ul
te-ai îndoit?” Matei 14:31
CONTEXTUL LECȚIEI:
Evenimentul din pasajul de azi are loc după minunea hrănirii celor 5000 de persoane (Marcu 6:45-52 și Ioan 6:16-21). Această minune a uimit și a entuziasmat o mare mulțime de oameni nu doar datorită faptului că a fost un miracol măreț, ci și pentru că a amintit oamenilor despre providența lui Dumnezeu prin hrana oferită în pustie în timpul călătoriei din Egipt înspre Canaan. Poporul a fost cu atât mai mirat și entuziasmat aducându-și aminte că profeții din Vechiul Testament au promis o izbăvire viitoare asemănătoare cu evenimentul exodului (Isaia 40:1-5). Însă, Domnul Isus a dorit să mai tempereze entuziasmul poporului. Da, Domnul Isus a fost adevăratul Împărat promis de Dumnezeu, Cel care va aduce eliberarea poporului lui Dumnezeu. Însă, toate aceste fapte se vor petrece după moartea și învierea Domnului Isus.
Puterea Domnului Isus a fost clar văzută de toți ce prezenți la hrănirea celor 5000, dar la fel de evidentă era și limitarea ucenicilor în a înțelege acțiunile Domnului. Cei doisprezece au fost martori timp de trei ani ale acestor evenimente miraculoase, ceea ce ar fi trebuit să-i ajute să crească în credința în Domnul. Provocarea lor a fost să răspundă cu credință în ciuda opoziției, dezamăgirii și a pericolului, conștienți fiind că Domnul Isus a avut puterea de a birui orice dificultate. Dar fiecare amenințare a prezentat o nouă ocazie de a se îndoi dacă Domnul Isus era vrednic de încrederea lor.
Acțiunea din pasajul de azi este amplasată pe Marea Galileei. Rămășitele unei bărci de pe vremea Domnului Isus au fost descoperite în anul 1986 îngropate în noroi lângă țărmul Mării Galileei. Barca măsura aproximativ 8,5 metri în lungime și aproximativ 2,5 metri în cea mai lată secțiune. Aceasta putea fi propulsată cu vâsle, vele sau ambele. Astfel bărci erau destul de sigure atunci când vremea era bună. Însă, furtunile puteau izbucni repede pe Marea Galileei. Linia de coastă vestică prezintă niște dealuri abrupte. Din acest motiv, orice furtună care venea dinspre Marea Mediterană putea fi observabilă doar atunci când era foarte aproape de lac. De aceea, o barcă mică putea fi într-o situație primejdioasă când era lovită de vânturi puternice chiar pe un lac mic precum cel din Galileea.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Domnul Isus singur (Matei 14:22-24)
- Începerea călătoriei (v. 22)
- Domnul în rugăciune (v. 23)
- Intensificarea vântului (v. 24)
- Domnul Isus pe apă (Matei 14:25-31)
- O apariție miraculoasă (v. 25-27)
- Credința unui ucenic (v. 28-31)
- Domnul Isus împreună cu ucenicii (Matei 14:32-33)
- Vântul se oprește (v. 32)
- Fiul lui Dumnezeu (v. 33)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE:
- Cum am putea folosi exemplul de rugăciune în solitudine al Domnului Isus ca model pentru timpul nostru devoțional?
- Ce practică am putea adopta pentru a fi în alertă atunci când diversiunile lumii ne ispitesc să ne îndepărtăm atenția de la Domnul Isus?
- Există vreo relație între credință, îndoială și frică?
APLICAȚII PRACTICE:
Petru a zis și a făcut lucruri impresionante. Textul de azi îl arată pe apostolul Petru făcând un lucru remarcabil într-un moment de criză. Însă, personajul principal al pasajului nu este Petru, ci este Domnul Isus. Puterea Domnului Isus a fost mai mare decât îndoiala lui Petru, la fel cum puterea Sa este mai mare decât îndoielile noastre. Este dificil să păstrăm încrederea în Domnul pe care nu-L vedem atunci când trecem prin încercări. Îndoiala poate fi rezultatul unei credințe testate.
Este îndoiala un simptom al unei credințe inconsistente? Se prea poate să fie așa în cazul în care îndoiala ne face să abandonăm credința și speranța în Domnul Cristos. Dar dacă îndoiala ne determină să îl chemăm pe Domnul în ajutor, atunci îndoiala este un rezultat al unei credințe care caută să înțeleagă ce se întâmplă.
Când experimentăm îndoiala, trebuie să cerem ajutor Domnului? Poate chiar acum studiind acest text, ne încearcă îndoiala și strigăm către Domnul. Putem fi siguri că Domnul ne aude și credincioșia caracterului Său este mai mare decât credința noastră. Domnul este cu noi chiar acum. El va fi cu poporul Său pentru eternitate.