SCOPUL LECȚIEI: Să identificăm cele 2 părți majore ale mesajului profetic al Huldei; să explicăm versetul de aur (2 Împărați 22:19) în lumina principilor spirituale din text; să ne rugăm pentru 7 conducători ai țării/guvernului, pe nume, în săptămâna aceasta, câte unul pe zi.
TEXTUL LECȚIEI: 2 Împărați 22:14–20 VERSETUL DE AUR: 2 Împărați 22:19
“Pentru că ți s-a mișcat inima, pentru că te-ai smerit înaintea Domnului când ai auzit ce am spus împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, care vor ajunge de spaimă și de blestem, și pentru că ți-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, și Eu am auzit – zice Domnul.” — 2 Împărați 22:19
CONTEXTUL LECȚIEI
Evenimentele relatate in textul lecției de azi s-au petrecut în timpul domniei lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit între anii 640 – 609 îCr. Acesta a fost un rege evlavios, cunoscut pentru strădaniile lui de a restaura ritualul de închinare și Templul (2 Împărați cap 22-23; 2 Cronici capitolele 34-35). În anii dinaintea domniei lui Iosia, regii lui Iuda au oscilat între ascultarea de Domnul și închinarea la idoli. Străbunicul lui Iosia a fost Ezechia, (a domnit între 724-695 îCr), care a instituit o serie de reforme religioase in Iuda, cu scopul de a restaura închinarea după voia lui Dumnezeu (2 Cronici capitolele 29-31). Însă după el a urmat fiul său Manase (694-642 îCr), a cărui domnie a fost caracterizată de o reîntoarcere la obiceiurile păcătoase de dinainte. A reconstruit altarele păgâne distruse de tatăl său. A promovat închinarea la Baal, la soare, luna și stele (2 Împărați 23:11). Manase a mers până acolo că și-a oferit fiul ca jertfă idolilor și a zidit altare păgâne în Templu (2 Împărați 21:1-18). Spre sfârșitul domniei sale, Manase s-a pocăit de păcatul său (2 Cronici 33:10-17). Răul pe care l-a făcut mai înainte însă, a contribuit la distrugerea și exilul lui Iuda (2 Împărați 21: 10-16; 23: 26; 24:3-4). Tatăl lui Iosia, Amon (a domnit 642-640, îCr), s-a reîntors la idolatria caracteristică primei părți a domniei lui Manase. Regele Amon a fost asasinat într-o lovitură de palat, iar ”poporul țării” l-a pus pe fiul lui de 8 ani, Iosia, în locul său pe tron (2 Împărați 21:19-26; 2 Cronici 33:20-25).
Iosia a avut parte de sfătuitori credincioși care l-au influențat înspre bine. Unii dintre aceștia sunt pomeniți în lecția de azi. Lista contemporanilor evlavioși include profeți bine-cunoscuți. Țefania, un descendent al regelui Ezechia, a profețit în timpul domniei lui Iosia (Țefania 1:1). Ieremia și-a început lucrarea profetică în al treisprezecelea an al domniei lui Iosia, (Ieremia 1:1-2), cu cinci ani înaintea evenimentelor din lecția de azi. Fără îndoială, reformele religioase ale lui Iosia au fost inițiate sub impulsul acestor influențe. Ca rezultat, Iosia la vârsta de 16 ani ”a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David” (2 Cronici 34:3). În al 12-lea an al domniei sale, Iosia a început să curețe țara de idoli și locuri de închinare păgâne (2 Cronici 34:3-7).
După aproximativ 6 ani, Iosia a poruncit repararea Templului (2 Împărați 22:3), și în timpul acestui proces, au descoperit Cartea Legii (22:8). Cândva, în timpul domniilor lui Manase și Amon, Cartea Legii a fost pierdută și uitată. Sau poate, a fost făcută ”pierdută” de preoții idolatri care au căutat să ascundă astfel vina apostaziei lor. Șafan i-a adus regelui un raport cu privire la stadiul reparațiilor; de asemenea i-a adus la cunoștință descoperirea Cărții. Din reacția lui Iosia la citirea Cărții (2 Împărați 22:11), deducem că pasajul descoperit a fost Cartea Deuteronomul; aici sunt descrise pedepsele de care se face pasibil Israel dacă nu respectă legământul. Blestemele urmau să culmineze cu exilul din țara promisă (Deuteronomul 29:25-28). Conștient de vina poporului, Iosia a împuternicit o delegație să meargă si să-L întrebe pe Domnul cu privire la aceste pedepse care se vor abate în curând asupra lui și a întregii împărății (2 Împărați 22:12-13).
STRUCTURA LECȚIEI
- În căutarea unui Cuvânt din partea Domnului (2 Împărați 22: 14)
- Delegația (v. 14a)
- Profetesa (v. 14b)
- Un Cuvânt pentru Ierusalim (2 Împărați 22:15-17)
- Judecata este pe drum (v. 15-16)
- Judecata este binemeritată (v. 17)
- Un Cuvânt pentru rege (2 Împărați 22:18–20)
- Dumnezeu a ascultat (v. 18-19)
- Dumnezeu va înfăptui (v. 20)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Care sunt situațiile din viața bisericii când este potrivit să acționați ca un mesager între două părți? Care sunt situațiile în care nu e bine să acționați în acest fel? Care sunt circumstanțele în care o discuție față în față e de preferat unei comunicări prin mesaje scrise?
- Care este răspunsul nostru celor ce afirmă că un anumit dezastru contemporan se datorează păcatului celor afectați de acea calamitate? Aduceți în discuție textul din Luca 13:1-5.
- Cum putem fi siguri că nu ne facem idoli din preferințele sau hobby-urile noastre? Care texte din Scriptură ne ajută în acest sens?
- Care dintre caracteristicile smereniei are trebui să fie cea mai vizibilă în umblarea noastră zilnică cu Cristos? Smerenia este mai bine înțeleasă atunci când este pusă în contrast cu mândria sau aroganța (trufia) descrisă aici: Romani 1: 28-32; Iacov 4:16; și 2 Petru 2: 10, 18.
APLICAȚII PRACTICE
- Evenimentele relatate in 2 Împărați 22 subliniază importanța ascultării și împlinirii Cuvântului lui Dumnezeu. S-ar putea să ni se pară absurd că poporul din Iuda a neglijat și pierdut Cartea Legii. Dar, să ne întrebăm dacă nu e mai absurd că mulți creștini ignoră Biblia în zilele noastre, necitind-o? Să ne păzim de pericolul acesta al pierderii Scripturii din bisericile noastre, din familiile noastre, și din viețile noastre.
- Îl cinstim pe Dumnezeu atunci când împlinim voia Lui, așa cum o găsim pe paginile Scripturii (Ioan 14:15). Iosia a încercat să facă acest lucru prin reforme după ce a găsit Cartea Legii. El a acționat bazat pe cuvintele auzite din Carte. A demonstrat remușcare pentru păcatele poporului, și a căutat să priceapă tot ce a auzit. Studierea Scripturii trebuie să ne conducă întotdeauna la pocăință și la acțiune bazați pe ceea ce învățăm. Acesta este răspunsul dorit de Dumnezeu de la cei ce cunosc voia Lui. Acest proces include ascultarea de cei ce predică Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 12:4-8; 2 Timotei 2: 2) și studiul împreună cu alți frați/surori care sunt gata să ne mustre dacă nu ne ținem de el (Faptele Ap. 2: 42; Evrei 10: 24-25). Fie ca să ne înconjurăm, asemenea lui Iosia, cu tovarăși credincioși, împreună cu care să căutăm călăuzirea lui Dumnezeu.
Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca