Școala duminicală – 10 mai, 2015
Politeţea ca păcat
Matei 21:23-32
Versetul de aur: Matei 21.31

Am putea aprecia multe lucruri la o pisică – de ce rasă este, cât e de frumoasă, de mare, de jucăuşă, de eficientă la prins şoareci –, dar cu siguranţă despre o pisică spui că întotdeauna cade în picioare. Cei cu care stă de vorbă Mântuitorul sunt oameni şi de multe ori, dacă nu întotdeauna, omul calcă pe urmele pisicii: vrea să cadă în picioare cu orice chip, în orice împrejurare. Vom discuta în continuare despre două lucruri: politeţea ca păcat şi răzgândirea ca virtute. [Read more…]

Școala duminicală – 3 Mai, 2015
Neghina şi grâul
Matei 13: 24-30; 36-43
Versetul de aur: Matei 13.43

Această pildă face parte dintr-un şir de pilde din Matei, capitolul 13. Ea vine să facă lumină cu privire la o întrebare urgentă. De obicei, atunci când se instaurează o împărăţie lucrurile merg în mod normal înspre o judecată a împărăţiei de dinainte. Orice împărat biruitor, învingător, ca urmare a unui război, a unei lupte importante, îşi ia învinsul, îl judecă şi, de regulă, îl omoară. În aceste fel împărăţia cea nouă se poate instaura pe deplin. Se merge în acest tandem: venirea unei noi împărăţii şi judecata pe care o aduce împărăţia aceasta nouă asupra celei de dinaintea ei. Evangheliile ne spun că, atunci când a venit, Mântuitorul a spus următorul lucru: „Împărăţia cerurilor s-a apropiat. Dacă Eu scot draci cu mâna lui Dumnezeu, înseamnă că Împărăţia Lui a venit în mijlocul vostru.“ Dar, judecata încă nu a venit. Judecata este doar la sfârşitul vremurilor. Până atunci, Împărăţia cea nouă, a cerurilor, a lui Dumnezeu, a lui Cristos, convieţuieşte împreună cu împărăţia cea veche, a Celui Rău. Pilda aceasta explică felul cum convieţuiesc cele două împreună. [Read more…]

Școala duminicală – 26 aprilie, 2015
Proclamare, confruntare, rodire
Matei 13: 1- 9; 18- 23
Versetul de aur: Matei 13.23

Cunoaşteţi cântarea care spune: „Nu te uita la ziduri, la porţile de fier!“ Cum înţelegem această afirmaţie?
În urmă cu câţiva ani, la una dintre întâlnirile de la şcoală, am stat la masă cu fratele Bunaciu. Întotdeauna când stai cu oameni în vârstă e bine să afli multe lucruri pe care le-au trăit ei, de care tu ştii numai din auzite. Dumnealui ne spunea că această cântare era cântată în biserică şi, odată, împuternicitul a venit la dumnealui şi l-a întrebat: „Ce cântaţi voi acolo? Ce aveţi cu Porţile de Fier?“ Ştim bine că Porţile de Fier sunt unul dintre ecusoanele statului comunist de la noi. Acum, eu l‑am întâlnit şi pe fratele Traian Dorz, omul care a scris rândurile acestea. Ce-ai scris gândindu-te la o poartă de fier a unei închisori, şi ce-a înţeles cineva, într-un cu totul alt context, citind despre porţile de fier şi gândindu-se la un baraj de acumulare?! La fel este şi cu privire la Cuvânt. Unii aud Cuvântul şi-l înţeleg, alţii aud Cuvântul şi nu-l înţeleg. Din care eşti? [Read more…]

Școala duminicală – 19 aprilie, 2015
Pilda vierilor
Marcu 12:1-12
Versetul de aur: Marcu 12.6

Marcu 12 este o confruntare a Mântuitorului cu autorităţile de la templu. Dacă citim primul verset acolo scrie așa: „Când a ieșit Isus din Templu, unul dintre ucenicii Lui i-a zis; „Învăţătorule uită-Te ce pietre și ce ziduri.” Aici Isus stă de vorbă cu Fariseii cu Cărturarii, cu Saducheii cu preoţii. Ei aduc înaintea Lui câteva întrebări grele, problema birului pentru romani, problema învierii, şi care e cea mai importantă dintre porunci. Pe unele le aduc fariseii, pe altele le aduc saducheii. Toate acestea pentru al ispiti pe Isus. Acest capitol se încheie cu un exemplu: la templu vine o femeie văduvă, și în visteria templului pune tot ce are, doi bănuţi. În acest fel, printr-un contrast izbitor, omul lui Dumnezeu, Evanghelistul Marcu, ne arată nouă ce a vrut să-i înveţe Isus. Oameni care sunt preocupaţi să-l prindă și să-l ucidă pe Isus, oameni care sunt preocupaţi să-l prindă cu vorba, să-i întindă capcane, oameni pe care nu-i mai preocupă slujirea de la templu, lucrarea lui Dumnezeu, pe aceștia Evanghelia îi compară cu acea femeie văduvă care, faţă de Dumnezeu, dovedește dedicare absolută, ea dă tot ce a avut. [Read more…]

Școala duminicală – 12 aprilie, 2015
Isus şi orbul din naştere
Ioan 9:1-41
Versetul de aur: Ioan 9.25

Observaţia care ne ajută în acest mesaj este următoarea: prejudecăţile cuiva îi modelează întotdeauna acţiunile pe care le întreprinde pentru a ajunge la scopul pe care îl doreşte, indiferent de dovezile pe care le are. Un mare patron de încălţăminte a vrut să deschidă o activitate într-o ţară africană, în Congo. A trimis doi emisari să cerceteze piaţa în ţara aceea. Unul dintre ei îi era duşman, un om invidios pe şeful lui. Celălalt era un om cu intenţii bune. La întoarcere fiecare şi-a prezentat raportul. Cel care era invidios pe şeful lui îi spune: Şefule, nu e nici o şansă să facem ceva acolo. Nimeni nu poartă încălţăminte. Celălalt vine şi spune: Domnule director, piaţa este extraordinară: toţi sunt desculţi. [Read more…]

Școala duminicală – 4 aprilie, 2014
Martori în dimineața învierii
Matei 28.1-15
Versetul de aur: Matei 28.7

În aceste versete vedem o preocupare mare şi din partea îngerului, şi din partea lui Cristos, pentru acelaşi lucru, pentru ucenici. Și unul şi celălalt îi au în vedere tot pe ei. Oamenii aceştia aveau nevoie de îmbărbătare, de întărire. Unul dintre lucrurile pe care noi le putem uita foarte repede în dimineaţa învierii este lucrul care s-a întâmplat vineri, răstignirea Mântuitorului, lepădarea ucenicilor fuga lor, împrăştierea lor. Când ai lucrat cu câţiva oameni trei ani de zile, şi ai sădit, ai udat, ai plivit, şi când ajunge să dea rod se sfâşie tot. Care ţi-ar fi preocuparea cea mai mare? Să îi aduni, să-i întăreşti, să-i ajuţi, pentru că ceea ce urmează e mult mai măreţ decât ceea ce a fost până atunci. Aceasta este preocuparea din dimineaţa învierii. La fel vreau să ne raportăm şi noi în dimineaţa zilei de astăzi. Ceea ce a lucrat Cristos în viaţa noastră până acum este deosebit esenţial, este important, iar cea ce urmează de acum încolo este şi mai măreţ, cu o şi mai largă arie. [Read more…]

Școala duminicală, 29 martie, 2015
Intrarea în Ierusalim
Matei 21.1-11
Versetul de aur: Matei 21.9

Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru noi, un cuvânt foarte cunoscut; de aceea, pericolul, acum la începutul mesajului, este să ne deconectăm total, fiecare dintre noi crezând că știm tot ce scrie aici. Noi avem datoria de a auzi întotdeauna proaspăt Cuvântul lui Dumnezeu, de aceea vă îndemn la veghere încă de la început, pentru ca tot ceea ce avem aici să fie primit de fiecare dintre noi. Meditația aceasta are un mesaj simplu în două părți. Mai întâi, vreau să ne adâncim în a înțelege cât mai clar ce face Isus, pentru ca oamenii să cunoască ceva despre El, iar în al doilea rând vreau să vedem ce au priceput cei care au văzut și au auzit ce a spus Isus, și ce au făcut. [Read more…]

Școala duminicală, 22 martie, 2015
Isus şi slăbănogul
Ioan 5:1-16
Versetul de aur: Ioan 5.15

Ioan prezintă o diversitate de oameni cu care Se întâlneşte Mântuitorul – de la bărbaţi care stau sub smochin şi-şi citesc Biblia, până la cărturari, la membri în Sinedriu, la femei din Samaria, la bolnavi în Ierusalim. Dacă-i citiţi pe fiecare în paralel cu ceilalţi, veţi vedea o diversitate de moduri în care Cristos Se apropie de oameni. Observaţia-cheie pentru mesajul care urmează este aceasta: De foarte multe ori faci un bine şi iese rău. Pe marginea unui râu o broască ţestoasă stătea de vorbă cu un scorpion. Scorpionul îi spune: N-ai vrea să mă treci şi pe mine pe malul celălalt? Broasca îi răspunde: N-am curajul s-o fac. Mi-e frică să nu mă înţepi. Scorpionul îi zice: Cum aş putea să fac asta, când aş fi deasupra ta, în timp ce traversăm râul?! Dacă te-aş înţepa atunci, aş muri şi eu. Unde-i logica? Broasca îi spune: Dacă lucrurile stau aşa, urcă şi traversăm râul. După ce au trecut de jumătatea râului, broasca simte o înţepătură puternică şi, în timp ce se scufundau, broasca îl întreabă pe scorpion: Unde este logica acestei înţepături? Scorpionul îi răspunde: Despre ce logică vorbeşti? Îmi stă în natură să înţep, ori de câte ori am o victimă în apropiere. [Read more…]

Școala duminicală, 15 martie, 2015
Isus şi Nicodim
Ioan 3:1-12
Versetul de aur: Ioan 3.5

Mă întreb dacă ştiţi vreo persoană care s-a întors la Dumnezeu după 70 de ani. Cunoaşteţi astfel de cazuri? Eu n-am reuşit să găsesc. Am început cu această întrebare pentru următorul motiv: cu cât omul înaintează în vârstă, cu atât se întoarce mai greu la Dumnezeu.
Un predicator scoţian din veacul al XIX-lea şi-a întrebat pe 253 din prietenii săi la ce vârstă s-au întors la Dumnezeu. Rezultatele pe care le-a primit omul acesta sunt următoarele: cei care s-au întors la Dumnezeu până la 20 de ani – în număr de 138; între 20 de ani şi 30 de ani – 85; între 35 şi 40 – 22; între 40 şi 50 – doar 4; între 50 şi 60 – doar 3; între 60 şi 70 – doar unul, iar peste 70 – nici unul. [Read more…]

Școala duminicală, 8 martie 2015
Isus la nunta din Cana Galileii
Ioan 2:1-12
Versetul de aur: Ioan 2.11

Sarcina este grea de data aceasta, pentru că Ioan capitolul 2 este unul dintre textele uzate, tocite. Auzi de Nunta din Cana şi te-ai tras din priză. Un înţelept danez spunea: „Marea tragedie a creştinismului de astăzi este că, deşi Cristos a transformat apa în vin, Biserica a transformat vinul în apă.“ Un mesaj al plinătăţii, al curăţirii, pe care l-a adus Cristos, a fost diluat. Ceea ce a adus Mântuitorul să fie din belşug oamenii au îndoit, oamenii au lungit – oamenii au dat înapoi, s-au dus din nou în locul din care Cristos a vrut să-i smulgă, să-i ia de acolo. [Read more…]