SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem cine sunt cei care vor scăpa de „a doua moarte” și cei care nu vor scăpa; să înțelegem contrastul dintre vechea creație și noua creație; și să ne verificăm atitudinea pe care o avem față de lumea de azi, ținând cont de perspectiva eternă a acestui pasaj.
TEXTUL LECȚIEI: APOCALIPSA 21:1-9
VERSETUL DE AUR: APOCALIPSA 21:4
„El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”– Apocalipsa 21:4
CONTEXTUL LECȚIEI
Cartea Apocalipsei este ultima carte din Biblie. Este probabil și cea mai recentă carte din Biblie, scrisă de apostolul Ioan aproape de sfârșitul vieții sale. O tradiție foarte timpurie plasează scrierea în aproximativ anul 96 d.Hr. Acesta a fost ultimul an al domniei de 15 ani a împăratului roman Domițian, anul în care a fost asasinat. Ioan se afla pe insula Patmos din Marea Egee (Apocalipsa 1:9a). Insula era un loc steril, stâncos, cu o suprafață mai mică de 37 de km pătrați. În general, se crede că Ioan fusese exilat acolo ca pedeapsă pentru că a condus lucrări de evanghelizare interzise în orașul Efes (vezi 1:9b). Cartea Apocalipsa are trei părți. Primul capitol relatează o viziune a Domnului Isus cel înviat pe care Ioan o are pe insula Patmos. Domnul Isus i-a spus lui Ioan că el (Ioan) urma să primească viziuni despre lucruri glorioase și misterioase. Ioan trebuia să le noteze pentru a le trimite la bisericile din șapte orașe din apropiere (1:11).
A doua parte a cărții constă în mesaje personalizate către acele biserici (Apocalipsa 2–3). Uneori ne referim la aceste mesaje drept „scrisori către cele șapte biserici”, dar ele sunt mai mult decât atât. Fiecare servește ca o introducere a cărții în ansamblu pentru aceste biserici. A treia parte, Apocalipsa 4–22, este relatarea lui Ioan despre seria de viziuni pe care le-a experimentat. Acestea sunt viziuni despre Rai și activitățile sale, împreună cu cuvintele profetice transmise lui Ioan de îngerii care i-au servit ca ghid. Cartea Apocalipsa prezintă un tip de literatură cunoscut sub numele de literatură apocaliptică. Rădăcina cuvântului Apocalipsa nu înseamnă o „catastrofă la nivel mondial” (așa cum este cuvântul adesea folosit în mass-media astăzi), ci înseamnă „descoperirea celor ascunse” și, prin urmare, „revelație”. Această carte dezvăluie lucrările și planurile ascunse ale Domnului Dumnezeu Atotputernicul în mijlocul încercărilor și necazurilor bisericii, pentru a da speranță celor persecutați. Această carte face acest lucru de aproape 2.000 de ani, arătând cititorilor că răul nu va triumfa. Dumnezeu are un plan pentru a pune capăt puterii împăraților răi, a lui Satan și a aliaților săi.
STRUCTURA LECȚIEI
- Uniți (Apocalipsa 21:1-4)
- Cerul și pământul (v. 1-2)
- Dumnezeu și poporul Lui (v. 3-4)
- Despărțiți (Apocalipsa 21:5-8)
- Noua creație (v. 5-6a)
- Apa vieții (v. 6b-7)
- Iazul de foc (v. 8)
- Tranziția (Apocalipsa 21:9)
- Mesager angelic (v. 9a)
- Soția Mielului (v. 9b)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Conform textului din 1 Petru 4:7-11, care sunt lucrurile asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru a pregăti biserica pentru revenirea Domnului Isus? Putem face o ierarhie a importanței acestor acțiuni sau sunt toate la fel de importante?
- Cum poate folosi Dumnezeu durerea pentru a produce creștere spirituală?
- Care sunt practicile spirituale care ne ajută cel mai mult să fim biruitori? Care este rolul armurii spirituale descrise în Efeseni 6?
APLICAȚIE PRACTICĂ
Textul de azi este o încurajare pentru cei care perseverează pe calea credinței; ei sunt biruitorii care vor moșteni noul pământ și noul cer. În același timp, textul este o avertizare pentru cei care perseverează într-o viață trăită împotriva voii lui Dumnezeu („lași, necredincioși, scârboși, ucigași, desfrânați, vrăjitori, idolatri și toți mincinoșii”).