SCOPUL LECȚIEI: să enumerăm strămoșii Domnului nostru Isus Cristos, să explicăm importanța arborelui Său genealogic și să facem schița un „arbore genealogic” spiritual.
TEXTUL LECȚIEI: Rut 4:9-17, Luca 3:23-32
VERSETUL DE AUR: „Vecinele i-au pus nume, zicând: „Un fiu s-a născut Naomei!” Și l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.” (Rut 4:17)
CONTEXTUL LECȚIEI:
Aproape nimic nu se poate spune cu claritate despre data sau despre autorul cărții Rut. Însă lipsa aceasta de informații nu ar trebui să ne împiedice să înțelegem cartea sau textul pe care îl studiem astăzi (Rut 4:9-17). Evenimentele prezentate în cartea Rut au avut loc în perioada Judecătorilor Israelului (1389-1050 î.Cr.; Rut 1:1). A fost o perioadă din istoria Israelului în care poporul a greșit în repetate rânduri și nu a ținut legământul făcut cu Domnul (Judecători 2:10-13; 3:7, 12; 4:1, etc.). Spre deosebire de relatările descurajatoare pe care le găsim în cartea Judecători, Rut ne prezintă povestea câtorva oameni care au ales să trăiască în supunere față de Dumnezeu.
Cartea Rut culminează cu o genealogie a lui David (Rut 4:18-22). În literatură, putem găsi genealogii care datează din Orientul Apropiat antic. Multe exemple de acest fel ne vorbesc despre linia genealogică a regilor, iar scopul acestora era să dea legitimitate stăpânirii unui monarh. Această funcție a genealogiei ne duce cu gândul la un motiv pentru care poate a fost scrisă cartea Rut: să arate providența lui Dumnezeu la lucru în linia strămoșilor regelui David, atât în timpul domniei lui cât și la scurtă vreme după încheierea sa și chiar după împărțirea Israelului în două. Legătura dintre genealogia lui Isus și cea a lui David, prezentată clar de Luca (vezi Luca 3:23-38), a răspuns la o întrebare importantă: Ce drept avea Isus să pretindă a fi regele care avea să împlinească promisiunea făcută de Dumnezeu lui David? Cum era posibil ca Isus să fie Mesia?
STRUCTURA LECȚIEI:
- Familia lui Naomi (Rut 4:9-17)
- Boaz trece la fapte (v. 9-10)
- Oamenii binecuvântează (v. 11-12)
- Domnul binecuvântează (v. 13-17)
- Familia lui Isus (Luca 3:23, 31b-32)
- Strămoșii apropiați (v. 23)
- Strămoșii îndepărtați (v. 31b-32)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Care sunt felurile în care credincioșii pot să-și onoreze morții într-un mod potrivit?
- Ce fel de responsabilități au astăzi martorii față de noii căsătoriți? Cât de mult ar trebui să se mențină aceste responsabilități?
- În ce fel te-a ajutat retrospectiva să discerni binecuvântările din viața ta?
- Ce influență are arborele tău genealogic asupra vieții tale ca adult? Este o influență pe care o sărbătorești sau care are nevoie de răscumpărare? Ce încurajare poți lua din linia genealogică a Domnului nostru Isus Cristos?
APLICAȚII PRACTICE:
Povestea lui Boaz, a lui Rut și a lui Naomi ar trebui să fie o mare încurajare pentru noi. Fiecare personaj a ales să-L urmeze cu credincioșie pe Dumnezeu, după cum s-a văzut din faptele lor. Ca răsplată pentru lucrările lor de credință și ca urmare a credincioșiei lui Dumnezeu față de familia lor, toți trei au primit binecuvântări. Mai întâi, comunitatea a avut o reacție pozitivă la caracterul impecabil al familiei. Nu era un lucru de care puteau fi siguri, mai ales cu privire la Rut, care era o străină. În al doilea rând și chiar mai important, vedem cum Dumnezeu a ales să binecuvânteze faptele de credință ale acestei familii cu un fiu. Cu adevărat, Domnul a prefăcut tânguirile lor în veselie (Psalmul 30:11)!
Binecuvântările au continuat dincolo de ceea ce au trăit Boaz, Rut și Naomi în viața lor personală. Israel a fost binecuvântat prin David, viitorul rege, iar mai târziu în viitor, prin Domnul nostru Isus Cristos, Împăratul cel promis. Familia aceasta nu avea cum să prevadă cum se va răsfrânge credincioșia lor peste generații și ce binecuvântare aveau să fie propriile lor binecuvântări pentru lume. Astăzi, suntem binecuvântați să vedem cum poate lucra Dumnezeu prin noi și pentru noi, atunci când alegem să-L urmăm. Însă cea mai mare binecuvântare, evident, este că putem trăi în Împărăția lui Dumnezeu, mulțumită jertfei Împăratului nostru.