SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem ce înseamnă să murim împreună cu Cristos. De asemenea să facem o comparație între omul cel vechi și omul cel nou și să înțelegem mai bine cum să trăim în noua noastră realitate.
TEXTUL LECȚIEI: ROMANI 6:1-14
VERSETUL DE AUR: ROMANI 6:5
„În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.”– Romani 6:5
CONTEXTUL LECȚIEI
Epistola către Romani este „magnum opus”-ul apostolului Pavel. Nici una dintre celelalte scrieri ale sale nu este la fel de bogată sau de bine organizată. În această scriere întâlnim deopotrivă „cunoștințele” lui Pavel și „cunoștința” lui în arta de a le aranja într-un tratat de teologie sistematică. Dintre toate cărțile scrise cândva, aceasta este cea care a influențat cel mai mult evoluția și cursul gândirii creștine.
Fiecare creștin ar trebui să studieze conținutul acestei epistole. Ea este „alfabetul” credinței, dar nu se oprește aici, ci, în profunzimi, se dovedește busola tuturor călătoriilor prin doctrinele Bibliei. A deveni familiar cu învățăturile acestei scrieri este tot una cu a fi „înrădăcinat” în credință și a dobândi certitudini divine în problemele cruciale ale vieții, morții și eternității.
Principiul prezentat la sfârșitul capitolul 5, este că prin ascultarea unui singur Om, cei „mai mulți” care sunt asociați Lui sunt făcuți neprihăniți. Dar lumea și firea pământească ar vrea să tragă de aici concluzia că dacă este așa, nu avem decât să rămânem în păcat. La aceasta apostolul răspunde în ceea ce urmează. Ascultarea lui Cristos a fost ascultare până la moarte, și având parte de moartea lui Cristos, avem parte de această dreptate: dar a avea parte de moarte, ceea ce înseamnă a muri, nu este un lucru care ne face să rămânem în lucrurile față de care suntem morți. „Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în El” (capitolul 6:2)? Chiar mărturisirea creștinismului prin botez, era mărturisirea că am fost botezați pentru moartea lui Cristos, că am avut parte de acea moarte, că suntem identificați cu El în moartea Lui.
Apostolul vorbește aici de învierea noastră cu Cristos: aceasta implică unirea cu El; – dar am fost îngropați cu El prin botez, pentru moarte; omul cel vechi este un lucru judecat și răstignit chiar prin mărturisirea de către noi a creștinismului, pentru ca, precum Cristos cel care a fost înviat dintre morți prin gloria Tatălui, și noi să umblăm în înnoirea vieții. Și dacă este adevărat că am fost identificați cu El în asemănarea morții Lui, această viață nouă va urma, la fel de sigur cum pentru El, viața în înviere prin gloria Tatălui a urmat morții. În rezultatul ei deplin, această urmare este adevărată chiar și cu privire la trupurile noastre: ea nu este încă împlinită; dar ca și creștini noi am luat parte la moartea Lui prin mărturisirea noastră de credință, astfel încât moartea păcatului este partea noastră aici jos pe pământ.
STRUCTURA LECȚIEI
- Morți față de păcat (Romani 6:1-5)
- Întrebare retorică (v. 1)
- Răspunsul emfatic (v. 2-5)
- Vii în Cristos (Romani 6:6-14)
- Libertatea de a nu păcătui (v. 6-11)
- Libertatea de a-L sluji pe Dumnezeu (v. 12-14)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Cum putem să păstrăm echilibrul între eforturile noastre personale de a nu păcătui și lucrarea necesară a lui Dumnezeu în nașterea noastră din nou?
- Teama de moarte este normală, însă știind că moartea nu mai are stăpânire asupra noastră cum putem să scăpăm de această frică și să înfruntăm moartea cu bucurie și seninătate?
- Chiar dacă suntem născuți din nou, ispitele sunt încă reale și prezente în viețile noastre. Ce putem face să ne împotrivim diavolului și ispitelor? Ce resurse spirituale putem folosi pentru a ne întări împotriva păcatului?
APLICAȚIE PRACTICĂ
Odată cu învierea Domnului Isus, vedem că atât noua eră a vieții în înviere, cât și vechea eră a păcatului și zdrobirii există una lângă alta până la întoarcerea Domnului Isus. Acest timp atât al împlinirii promisiunilor, cât și al așteptării desăvârșirii viitoare poate fi numit „Deja/Nu încă”. Această frază surprinde tensiunea care există în această perioadă.
Prin credința în Domnul Isus, credincioșii trăiesc prin înviere în Duhul Sfânt chiar acum (Efeseni 1:13–14). Aceasta este învierea noastră spirituală și viața nouă în Cristos (2:1, 6; Coloseni 3:1). Plinătatea acestei noi vieți va veni odată cu învierea finală din moartea fizică. Pentru credincios, viața nouă este atât prezentă cât și viitoare. Botezul nostru ne-a unit cu moartea și învierea Domnului Isus Hristos. Odată cu moartea lui, suntem eliberați de robia păcatului. Odată cu învierea Lui, ni se dă o viață nouă. Cu toate acestea, trebuie să alegem cum vom trăi în această nouă libertate. Putem continua să trăim în neascultare, devenind din nou robi ai păcatului. Sau putem alege să trăim în neprihănire, bucurându-ne de viața nouă în Domnul Isus.