SCOPUL LECȚIEI: Să învățăm despre intrarea triumfală a Domnului Isus în Ierusalim, și despre motivele pentru care Matei a folosit textul din Zaharia 9:9. De asemenea să înțelegem importanța evenimentului despre care ne amintim astăzi.
TEXTUL LECȚIEI: MATEI 21:1-11
VERSETUL DE AUR: MATEI 21:5
„Spuneți fiicei Sionului: ‘Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe’.”– Matei 21:5
CONTEXTUL LECȚIEI
Textul din Matei 21–28 este dedicat ultimei săptămâni din viața Domnului Isus, înainte și după înviere. Săptămâna aceea a schimbat lumea pentru totdeauna. Textul de astăzi este din ziua de luni din acea săptămână fatidică și prezintă intrarea triumfală a Domnului Isus în Ierusalim. Acest eveniment este povestit în toate cele patru Evanghelii (vezi Marcu 11:1–11; Luca 19:28–44; Ioan 12:12–19). Matei, Marcu și Luca se suprapun frecvent în prezentările lor, așa că nu suntem surprinși de informațiile împărtășite. Dar este mai rar ca și evanghelistul Ioan să preia un astfel de eveniment. Includerea în toate cele patru Evanghelii vorbește despre importanța intrării triumfale.
Cu câteva luni înainte, Domnul Isus îi avertizase pe ucenicii săi că trebuie să meargă la Ierusalim și să sufere mult și apoi să moară (Matei 16:21–28). Petru s-a opus cu putere unei asemenea idei. L-a certat chiar pe Domnul Isus. Ideea morții Domnului Isus era complet străină de ceea ce Petru și ceilalți ucenici au înțeles că este misiunea lui. Când Domnul Isus a intrat în Ierusalim, ucenicii trebuie să fi crezut că speranțele lor de a-L instala pe Isus ca Mesia pământesc erau pe cale să se împlinească. Deși ucenicii nu înțeleseseră încă, moartea Domnului Isus avea să împlinească Scripturile – nu așa cum se așteptau ei. Tema împlinirii profețiilor Scripturii este prezentă constant în Evanghelia lui Matei. De la nașterea Domnului Isus, Matei a făcut aluzie la profeție (Matei 1:1; compară cu Isaia 9:7; Ieremia 23:5; etc.) și a citat-o direct (Matei 1:22–23). Matei explică în relatarea sa despre intrarea triumfală că acest eveniment a împlinit încă o dată profeția și a deschis calea pentru alte împliniri care urmau.
STRUCTURA LECȚIEI
- Pregătirea (Matei 21:1-5)
- Cadrul (v. 1a)
- Instrucțiunile (v. 1b-3)
- Realizarea (v. 4-5)
- Procesiunea (Matei 21:6-11)
- Ascultare (v. 6-7)
- Reacție (v. 8-9)
- Identitate (v. 10-11)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Gândindu-ne la profeții și împlinirea lor, oare cum ne ajută credința faptul că avem și cunoaștem Vechiul Testament? E important să-l cunoaștem?
- Chiar dacă intrarea Domnului Isus în Ierusalim se numește triumfătoare, faptul că el a ales un măgăruș drept mijloc de transport, o face mult mai smerită. În momentele în care e nevoie de curaj și îndrăzneală, oare mai are smerenia vreun rol în acțiunile noastre? Cum putem să practicăm smerenia?
- E tare minunat să-L lauzi pe Domnul în prezența altora și mai ales în mulțimi de oameni. Există oare vreo problemă dacă-L lăudăm pe Domnul numai împreună cu alții? Putem să o facem și singuri? Care e diferența?
APLICAȚIE PRACTICĂ
Citind pasajul de astăzi din Scriptură, rămânem cu o întrebare: cine este Domnul Isus? Este El doar un învățător bun, care își bazează învățătura pe legile lui Dumnezeu? Sau poate este doar un profet, căruia i s-a dat o lumină de la Domnul? Sau este el Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel promis, trimis să salveze lumea de păcat și moarte? Pe baza răspunsului nostru, avem și o decizie de luat: îl vom urma?
În zile precum cea descrisă în această lecție, a-l urma pe Domnul Isus nu este doar ceea ce trebuie să facem; este cel mai minunat lucru! Vrem să-L urmăm pe Cristos atunci când El este celebrat de toți cei pe care îi cunoaștem. Și într-adevăr, a-l urma pe Domnul Isus este cea mai minunată cale în viață (Ioan 10:10b; 14:6). Dar nu trebuie să uităm că Domnul Isus se îndrepta spre cruce. Împreună cu Domnul Isus trăim cu toții o mare fericire, dar tristețea, durerea, trădarea și pierderea vor fi în continuare în viața noastră așa cum au fost și în viața Lui. Aceasta este realitatea unei vieți trăite într-o lume stricată de păcat. Îl vom urma chiar și atunci când știm că Domnul Isus s-ar putea să ne conducă la și mai multă durere decât dacă pur și simplu l-am privi trecând? Ce ne dă puterea de a sta lângă El când cei din jur renunță la ramurile de finic și, în schimb, întind mâna după pietre (Ioan 8:59)?
Cunoscându-l mai bine pe Domnul Isus și întărindu-ne relația noastră cu El putem să continuăm umblarea cu El. Pregătirea noastră pentru o luptă extraordinară începe în pregătirile obișnuite: petrecerea timpului în Cuvânt și în rugăciune, căutând călăuzirea Duhului; închinarea cu biserica, trupul lui Cristos; slujindu-ne frații și surorile, pe vecinii noștri și chiar și pe dușmanii noștri. Să-L sărbătorim pe Domnul Isus în toate împrejurările și să-L urmăm, chiar și până la moarte.