Școala duminicală, 16 august, 2015
Omul Isus
Ioan 19:1-16
Versetul de aur: Ioan 19.5
Noi îl mărturisim pe Isus Cristos ca Om adevărat. Când ţi se vorbeşte despre un om, ce-ai zice? Este şi el ca mine. Face lucruri pământeşti: şi eu le pot face. Peste tot, atunci când omul simte că în jurul lui are doar oameni, dispreţuirea este un sentiment lăuntric care vine imediat în faţă. Se creează detaşare şi spune: şi ei sunt ca mine, şi el e ca mine. Şi, cu aceasta, faci ce face Pilat: te speli pe mâini. Înainte de 1989, când auzeai vorbindu-se despre diferite locuri celebre din lumea din Apus, sentimentul care te încerca – fie că vroiai, fie că-ţi plăcea, fie că nu vroiai –, era: „Cum o fi acolo?“ Era, aşa, ca un fel de fata morgana. Oare, chiar?! Era şi un sentiment al aşteptării: dacă aş vedea cu ochii lucrurile acelea! Ştiţi care este sentimentul când ajungi să pui mâna acolo, şi să stai în Trafalgar Square, de exemplu? Te uiţi la statuia lui Nelson şi zici: tot un om le-a făcut şi pe acestea. Sau în alte locuri din această lume foarte cunoscute – când ajungi acolo şi păşeşti, zici: Ce miraj a fost! Tot oameni sunt şi pe aici, tot porumbei stau şi te încurcă şi pe aici. Întotdeauna omul tinde să dispreţuiască ce este în jurul lui. Dacă simte că este uman, vrea deasupra acelor lucruri. Acest text din Ioan 19 ilustrează deosebit de bine această idee: „Este doar un om, răstigneşte-L! Legea spune: fă-o!“ Şi au făcut-o. Când Îl vezi pe Isus doar ca pe un om, vrei să termini repede cu El. Noi Îl mărturisim pe Isus Cristos ca Om adevărat. A avut toate lucrurile pe care le avem noi, pe care le târâm după noi, cu excepţia păcatului. Lista care urmează nu este completă. A fost în pustie 40 de zile, a flămânzit. A umblat ziua în amiaza mare şi a ajuns la fântâna lui Iacov; I S-a făcut sete. A fost prins de oboseală. A avut nevoie să se aşeze, să stea, să-şi tragă sufletul. A iubit ca noi. Când a venit la El tânărul bogat, Scriptura ne spune: L-a iubit pe omul acela. Despre Lazăr ni se spune că Isus îl iubea. Ucenicul care scrie lucrurile acestea este un ucenic care a fost iubit de Isus. Când a văzut gloatele împrăştiate, I-a fost milă de ele – o mulţime împrăştiată ca nişte oi fără păstor. Toate aceste sentimente pe care le avem noi le-a avut şi El. El a fost Om adevărat. Poate fi periculos să accentuez această faţă a lucrurilor, dar este necesar. La sfârşitul mesajului revenim şi punem împreună cele două dimensiuni ale Lui, cea divină şi cea umană, dar trebuie să arătăm clar că El a trăit ca Om şi să vedem implicaţiile acestui lucru. [Read more…]