Plantarea de Biserici – Fapte 2.37-47
Școala duminicală – 3/6/2016
Versetul de aur: Fapte 2.38

În studiul nostru din cartea Faptele Apostolilor am parcurs, până acum, următoarele teme: „Ieșirea din zona de confort“, „Modul de viață al primilor creștini“, „Mesajul primilor creștini“, „Apărarea credinței“. Urmează a cincea meditație, și ea este cu privire la un subiect de mare actualitate: „Cum au plantat primii creștini biserici“. De la Ierusalim și până la Roma, apostolii și alți creștini au început biserici din loc în loc. În acest studiu, vom privi la trei dintre ele:  cum a început biserica în Ierusalim, cum a început biserica în Samaria și cum a început biserica în Cezareea. Apoi, după învățătura primită și după experiența fiecăruia dintre noi, vom căuta să înțelegem cât mai bine cum se poate planta o biserică în locul unde suntem noi. Acesta este drumul pe care trebuie să-l parcurgem – un drum mai cu gropi, mai cu suișuri, dar acesta este planul. [Read more…]

Apărarea credinței (2) – Fapte 17.15-34
Versetul de aur: Fapte 17.23
Școala duminicală, 2/28/2016

Continuăm să citim din Cuvântul lui Dumnezeu din cartea Fapte, despre felul în care primi creștini și-au apărat credința. Acesta este cel de al doilea mesaj pe această temă. În meditația trecută am parcurs prima parte, în care am învățat de la Ștefan, din cuvântul lui de apărare înaintea Soborului – felul în care un om al lui Dumnezeu, un diacon din biserică, și-a apărat credința atunci când a fost acuzat pe nedrept, un om care le-a subminat toate presupozițiile, un om care a folosit biciul când s-a apărat. Apoi am trecut la cuvântarea lui Pavel din sinagoga din Antiohia Pisidiei, o cuvântare în care apostolul lui Dumnezeu caută să-și apere credința ținând seama de ceea ce caută fiecare om: dorința lui de împlinire, de o viață trăită din plin – toate acestea găsindu-le, potrivit cu ceea ce spune Pavel, numai în Cel care a fost trimis, numai în Isus. Urmează alte trei exemple din cartea Fapte, mai întâi în capitolul 14, despre ceea ce se întâmplă la Listra, apoi ce se întâmplă la Atena (capitolul 17), iar apoi un text din capitolul 26, ce se întâmplă la Cezareea, Pavel înaintea lui Agripa. În primul caz, vedem că îți poți apăra credința printr-o minune pe care Dumnezeu alege s-o facă prin tine, apoi, în al doilea, vedem cum îți poți apăra credința căutând să pătrunzi în mintea omului, să-i citești gândurile și să știi ce pas trebuie să faci, și, în ultimul rând, vedem cum îți poți apăra credința prin mărturia ta personală – spui altora cum te-ai întâlnit cu Cristos, ce ți-a spus, cum te-a schimbat. Acesta este drumul de parcurs în această meditație. [Read more…]

Apărarea credinței (1) – Fapte 7.1-60
Versetul de aur: Fapte 7.51-52
Școala duminicală, 2/21/2016

În cadrul studiului temelor de sinteză din cartea Faptele Apostolilor, am parcurs „Ieșirea din zona de confort“, „Modul de viață al bisericii primare“ și „Mesajul Bisericii primare“. Urmează „Apărarea credinței“ – un studiu despre felul cum și-au apărat credința primii creștini. În Noul Testament, versetul care vorbește direct despre această temă este 1 Petru 3:15 – „sfințiți în inimile voastre pe Cristos ca Domn, fiți întotdeauna gata să răspundeți ori cui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, cu blândețe și teamă“. Acesta este Cuvântul pe care-l scrie apostolul Petru pentru biserici care trec prin situații în care trebuie să-și apere credința. Vor fi împrejurări în care și eu și tu va trebui să apărăm ceea ce credem, este posibil ca unii să fi fost deja în astfel de împrejurări. [Read more…]

Mesajul Bisericii primare – Fapte 2.22-36
Versetul de aur: Fapte 2.36
Școala duminicală, 2/14/2016

În studiul care sintetizează teme/învățături importante din cartea Faptele apostolilor, după „Ieșirea din zona de confort” și „Modul de viață al bisericii primare“ urmează „Mesajul bisericii primare“. Unul dintre lucrurile cele mai importante care se întâmplă în viața bisericii, și atunci când se adună împreună la închinare, și atunci când iese în afară, este mesajul ei – biserica are ceva de spus, la biserică se vestește ceva. Întrebarea de lucru a acestei meditații este „ce vestește biserica?“, ce se aude proclamat la biserică? Când adresăm această întrebare în vremea de acum, răspunsurile nu ar trebui să fie diferite, ci ar trebui să fie un singur răspuns: biserica îl vestește pe Cristos, la biserică este vestit Mântuitorul. Sunt însă situații în care biserica vestește altceva, și urmează să ne uităm într-un mod sintetic la două lucruri: mai întâi, mesajul bisericii are un scop – când este vorba de mesaj, propovăduiești ceva pentru că țintești într-o anumită direcție -, iar apoi, în al doilea rând, orice mesaj are un conținut, este despre ceva, despre cineva. Așadar, ce scop a avut biserica la început în privința mesajului ei? Atunci când stai de vorbă cu cineva, vorbești despre ceva anume pentru că vrei să comunici ceva, să-l duci pe cel care te ascultă într-un anumit loc, ca să înțeleagă ceva, să-și schimbe părerea cu privire la ceva, să accepte ceva – care a fost scopul bisericii de la început în ce privește mesajul ei? Scopul a fost foarte precis, și anume ca aceia care aud mesajul bisericii să-l primească pe Cristos. Acesta a fost scopul. În același fel trebuie să punem și noi problema când vorbim despre Cuvânt în biserică, despre mesaj în biserică – ținta trebuie să fie una singură, scopul trebuie să fie unul singur: toți cei care aud ce vorbim noi trebuie să fie îndrumați spre Cristos, să-l primească pe Cristos. [Read more…]

Modul de viață al bisericii primare – Fapte 11.19-26
Versetul de aur: Fapte 11.26
Școala duminicală, 2/7/2016

Continuăm seria de mesaje care sintetizează teme importante din Faptele apostolilor. Tema la care suntem este „modul de viață al primilor creștini“ – cum trăiau primi creștini. Ne vom uita în toată cartea pentru a obține o radiografie a modului lor de viață. Fiecare om, creștin sau necreștin, tânăr sau bătrân, are o anumită mărturie. Pe unde treci lași întotdeauna o urmă. Fiecare om are o anumită mărturie, pentru că fiecare om trăiește într-un anumit fel. Are obiceiurile lui, are vorbele lui, are reflexele lui. [Read more…]

Obligativitatea iertării – Matei 18.21-35

Versetul de aur: Matei 18.35

Școala duminicală, 31 ianuarie, 2016

Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru noi, cuvânt care încheie această cuvântare a Mântuitorului. cuvântare despre viața în comunitate. Această cuvântare are cinci teme. El vorbește despre acestea înainte de a fi comunitatea creștină. El știe care sunt lucrurile cu care înaintașii noștri noi și cei care vin după noi se vor confrunta.  El știe că în Biserică prima problemă care intervine este cea care apare aici: cine e cel mai mare. Biserica se va confrunta în toate veacurile cu problema autorității. Apoi întotdeauna vom vedea la celălalt motive de păcătuire, fie că celălalt e mai slab, fie că e mai tare. Voi găsi în viața lui lucruri de care să mă împiedic. Mântuitorul abordează tema aceasta și ne-am uitat și noi la ea. Apoi, întotdeauna când sunt oameni împreună, ei se compară între ei. Unul dintre riscuri în viața de comunitate este ca cel mai tare să-l înjosească pe cel mai slab. De aceea, defăimarea este o problemă în viața comunității. Mântuitorul abordează și tema aceasta la care și noi ne-am uitat. Apoi, al patrulea lucru pe care-l menționează Mântuitorul este disciplina. Atât de tare se pot strica relațiile dintre doi din comunitate, încât unul dintre ei a trebuit atenționat și trebuie ajutat să-și revină. Iar ultima temă pe care o abordează Mântuitorul în această cuvântare este iertarea. Fiecare ne greșim unul celuilalt, fiecare păcătuim împotriva celuilalt. Relațile se lezează foarte ușor, și avem obligativitatea iertării. Iertarea este unul dintre cele mai dificile lucruri, cele mai dificile hotărâri pe care trebuie s-o iau.  [Read more…]

Importanța relațiilor – Matei 18.15-20

Versetul de aur: Matei 18.19-20

Școala duminicală, 24 ianuarie, 2016

Cuvântul acesta este dătător de emoții. Întotdeauna e un cuvânt bine cunoscut, dar rar aplicat, este un cuvânt bine cunoscut, dar greu de aplicat. Când cineva a păcătuit împotriva ta, prima reacție este una de supărare, a doua e de răspândire. Foarte rar, și aici vreau să ne cercetăm fiecare, foarte rar te duci la el și îi spui ce s-a întâmplat, căutând rezolvarea situației. Matei 18 este un text despre viața în comunitatea creștină. Cel care zidește comunitatea creștină, Biserica, el știe că acestea sunt piedici în calea zidirii Bisericii, sau lucruri de care cei din Biserică trebuie să țină seama pentru a putea sluji în Biserică, pentru a putea trăi în Biserică. Viața împreună cu alții nu este ușoară, nici la tinerețe, nici la vârsta adultă, nici la bătrânețe. Fiecare dintre noi avem un anumit fel de a fi de a vorbi, de a ne raporta la lucruri, la viață, la persoane. Trăsăturile specifice ale fiecăruia adesea intră în coliziune cu ale celuilalt. Ce faci când se întâmplă aceasta? Ce faci? Ai fost vreo dată în situața în care un frate sau o soră să păcătuiască împotriva ta într-un anumit fel, și tu să te duci la acea persoană și să vorbești despre lucrul acesta cu el sau cu ea? Ți-a fost ușor sau ți-a fost greu? Să luăm câteva exemple din Scripturi și să vedem cât de delicată este siutația aceasta. Primul exemplu la care vreau să ne uităm este exemplul lui Adam. Adam păcătuiește împotriva lui Dumnezeu, și Dumnezeu se duce la Adam să-l întrebe ce a făcut. Care e răspunsul lui Adam? Răspunsul lui Adam îl vei auzi, și îl vei regăsi atunci când tu te duci la cineva și îl întrebi ce ai făcut? Primul răspuns e, nu eu! Primul răspuns este unul de minimalizare sau negare a situației. Dacă citim Genesa 3 vedem lupta lui Dumnezeu cu Adam de a-l ajuta să vadă magnitudinea păcatului, urâțenia lui.  [Read more…]

Cel mai mare în Împărăția cerurilor – Matei 18.1-5

Versetul de aur: Matei 18.4

Școala duminicală, 10 ianuarie, 2016

Cuvintele acestea sunt cuvintele de început din cea de a patra cuvântare pe care o găsim în Evanghelia după Matei. Prima dintre ele este „Predica de pe munte” capitolele 5-7, cea de a doua cuvântare este capitolul 10, o cuvântare despre „misiune”, cea de a treia cuvântare este capitolul 13, o cuvântare care descrie situația din Împărăție când diavolul lucrează cu putere și Cuvântul este confruntat, iar cea de a patra cuvântare este aceasta din capitolul 18 care vorbește despre relațiile dintre ucenici, relațiile din Biserică.  [Read more…]

Ce este biserica lui Cristos? – Efeseni 1.22-23

Versetul de aur: Efeseni 1.22-23

Școala duminicală, 3 ianuarie, 2016

În învăţătura creştină una dintre cele mai dificile întrebări, este următoarea: ce este Biserica? Cum definim Biserica, ce trebuie să se întâmple în Biserică, şi evident trebuie să ne întrebăm ce nu este Biserica? Dintre multele definiţii pe care le-am citit cu privire la Biserică, cea asupra căreia m-am oprit, şi pe care vreau să o împărtăşesc cu dumneavoastră este următoarea: Biserica este acel loc viu în care se dobândeşte lucrarea regală, profetică şi preoţească a lui Isus Cristos, este locul unde bărbaţi, femei, tineri şi bătrâni, pot avea parte de tot ceea ce este Isus Cristos: domnia Lui, mijlocirea Lui, mântuirea Lui, purtarea Lui de grijă. Efeseni 1.22-23 exprimă acest lucru, Biserica este trupul Lui, Biserica este plinătatea lui Cristos, care împlineşte totul în toţi, Biserica este acel loc pe care-l umple Cristos; biserica este acel grup de oameni în care Cristos locuieşte pe deplin. În felul acesta înţelegem Biserica. Singurul fel în care vorbim despre voluntariat în Biserică este următorul: fiecare om răspunde de bunăvoie la chemarea lui Dumnezeu; numai în acest sens noi suntem în mod voluntar împreună, pentru că am răspuns de bună voie, fără să ne forţeze nimeni la chemarea Evangheliei, am venit la Domnul, am răspuns chemării lui Dumnezeu. În nici un alt sens nu vorbim de unire voluntară. De asemenea versetele pe care le studiem descriu autoritatea în Biserică; conducătorul Bisericii este pus de Dumnezeu, şi acela este Domnul Isus Cristos. În urma învierii, El a fost făcut Domnul Bisericii. Relaţia dintre El şi Biserică este asemănătoare cu relaţia dintre cap şi trup. Imaginea aceasta arată spre o realitate organică, unitară de ascultare deosebit de solidă. Tot ce are, tot ce este Biserica trebuie să fie umplut de El, de Cristos.  [Read more…]

Biserica de la început

Eclesiologie pentru lucrare

Studii pentru Școala duminicală – 2016

I. Prolog

1/3 – Efeseni 1.22-23 – Ce este biserica lui Cristos? (Ef. 1.22-23)

II. Viața în comunitate – Matei 18

1/10 – Matei 18.1-5 – Cel mai mare în împărăția cerurilor (Mat. 18.4)

1/17 – Matei 18.6-9 – Motive de păcătuire (Mat. 18.7)

1/24 – Matei 18.15-20 – Importanța relațiilor (Mat. 18.19-20)

1/31 – Matei 18.21-35 – Obligativitatea iertării (Mat. 18.35)

III. Trăsături ale bisericii de la început – Faptele apostolilor

2/7 – Fapte 11.19-26 – Modul de viață al bisericii primare (Fapte 11.26)

2/14 – Fapte 2.22-36 – Mesajul bisericii primare (Fapte 2.36)

2/21 – Fapte 7.1-60 – Apărarea credinței (1) (Fapte 7.51-52)

2/28 – Fapte 17.15-34 – Apărarea credinței (2) (Fapte 17.23)

3/6 – Fapte 2.37-47 – Plantarea de biserici (Fapte 2.38)

3/13 – Fapte 9.10-19 – Grija pastorală (Fapte 9.15)

3/20 – Matei 21.1-11 – Intrarea Domnului în Ierusalim (Matei 21.9)

3/27 – Ioan 20.1-18 – Învierea Domnului (Ioan 20.8)

4/3 – Fapte 9.31-35 – Harul din biserică (Fapte 9.31)

4/10 – Fapte 19.21-41 – Necazurile bisericii (Fapte 19.25-26)

IV. O cale nespus mai bună – 1 Corintieni 13

4/17 – 1 Cor. 13.1-3 – Fără dragoste nu sunt nimic (1 Cor. 13.3)

4/24 – 1 Cor 13.4a – Răbdare și bunătate (1 Cor. 13.4a)

5/1 – 1 Cor 13.4b – Fără invidie și fără laudă (1 Cor. 13.4b)

5/8 – 1 Cor 13.4c-5 – Nu se umflă de mândrie (1 Cor. 13.4c)

5/15 – Fapte 2.1-40 – Coborârea Duhului Sfânt (Fapte 2.21)

5/22 – 1 Cor 13.5b – Nu caută folosul său (1 Cor 13.5b)

5/29 – 1 Cor 13.6 – Ce îți aduce bucurie? (1 Cor. 13.6)

6/5 – 1 Cor 13.7 – Totalitatea dragostei (1 Cor. 13.7)

6/12 – 1 Cor 13.8-13 – Permanența dragostei (1 Cor. 13.13)

V. Cum să te porți în biserică – 1 Timotei

6/19 – 1 Timotei 1.1-12 – Poruncă și speranță (1 Tim. 1.5)

6/26 – 1 Timotei 1.12-17 – Mulțumire pentru mântuire (1 Tim. 1.15)

7/3 – 1 Timotei 2.1-7 – Rugăciunea în biserică (1 Tim. 2.1-2)

7/10 – 1 Timotei 2.8-15 – Bărbații și femeile în biserică (1 Tim. 2.8)

7/17 – 1 Timotei 3.1-7 – Conducere și caracter (1 Tim. 3.5)

7/24 – 1 Timotei 3.8-13 – Diaconii și femeile slujitoare (1 Tim. 3.10)

7/31 – 1 Timotei 3.14-16 – În slujba adevărului (1 Tim. 3.15)

8/7 – 1 Timotei 4.1-16 – Amenințări la siguranța bisericii (1 Tim. 4.16)

8/14 – 1 Timotei 5.1-16 – Atitudine și mărturie (1 Tim. 5.1)

8/21 – 1 Timotei 5.17-25 – Raportarea la conducători (1 Tim. 5.17)

8/28 – 1 Timotei 6.3-5 – Ce înveți pe frați? (1 Tim. 6.3-4a)

9/4 – 1 Timotei 6.6-10, 17-19 – Pericolele averii (1 Tim. 6.10)

9/11 – 1 Timotei 6.11-16 – Omul lui Dumnezeu (1 Tim. 6.11)

VI. Crediniță pentru mântuirea sufletului – Evrei 11-12

9/18 – Evrei 11.1-3 – Credință, siguranță, convingere (Evrei 11.1)

9/25 – Evrei 11.4-6 – Credința lui Abel și Enoh (Evrei 11.6)

10/2 – Evrei 11.7 – Credința lui Noe (Evrei 11.7)

10/9 – Evrei 11.8-19 – Credința lui Avraam (Evrei 11.13)

10/16 – Evrei 11.19-22 – Credința în ceasul morții (Evrei 11.21)

10/23 – Evrei 11.23-27 – Credința lui Moise (Evrei 11.26)

10/30 – Evrei 11.28-31 – Evenimente ale unei credințe exemplare (Evrei 11.29)

11/6 – Evrei 11.32-40 – Perseverența credinței (Evrei 11.39-40)

11/13 – Evrei 12.1-3 – Alergare și perseverență (Evrei 12.2)

11/20 – Evrei 12.4-11 – Sensul și scopul suferinței (Evrei 12.11)

11/27 – Evrei 12.14-29 – Primejdia nesocotirii Cuvântului (Evrei 12.14)

VII. Epilog

12/4 – Apocalipsa 3.1-6 – Cum să învii o biserică din morți? (Apoc. 3.2)

VIII. Advent

12/11 – Matei 1.1-17 – Cartea neamului lui Isus Cristos (Mat. 1.17)

12/18 – Galateni 4.1-7 – Venirea Fiului lui Dumnezeu (Gal. 4.4-5)

12/25 – Coborârea în iesle – Filipeni 2.6-11 (Fil. 2.6-7)