SCOPUL LECȚIEI: să aflăm peste ce este „mai puternic” Dumnezeu, să comparăm lucrările Sale în calitate de Creator cu cele făcute din poziția de Stăpânitor și să identificăm care dintre versetele Psalmului 93 ne vorbește cel mai mult la nivel personal în această perioadă și de ce.
TEXTUL LECȚIEI: Psalmul 93
VERSETUL DE AUR: „Domnul împărățește îmbrăcat cu măreție; Domnul este îmbrăcat și încins cu putere, de aceea lumea este tare și nu se clatină.” Psalmul 93:1
CONTEXTUL LECȚIEI:
Cum să descriem lucruri pe care nu le-am experimentat niciodată? O modalitate ar fi să ne folosim imaginația pentru a compara ceea ce nu am experimentat cu experiențele noastre trăite. Căpătăm o înțelegere aproximativă a lucrurilor pe care nu le-am văzut asemănându-le cu lucruri pe care le-am văzut. Așa este și cu acest psalm. Nu am văzut direct gloria și puterea lui Dumnezeu, dar putem compara gloria și puterea lui Dumnezeu cu lucrurile glorioase și puternice pe care le-am experimentat, știind că El le depășește pe toate. Într-un sens, textul nostru este un exercițiu de imaginație ghidat de inspirația lui Dumnezeu.
Psalmul acesta folosește intens două artificii literare. Primul este personificarea. Această metodă folosește imagini și descrieri ale vieții umane pentru a-L descrie pe Dumnezeu. Este personificare nu pentru că Dumnezeu ar fi o putere impersonală, ci pentru că El nu este limitat de caracteristici umane, mai ales de cele fizice. Nu L-am văzut pe Dumnezeu și știm acest lucru. Dar Evanghelia lui Ioan ne amintește că Isus Hristos, Fiul divin și întrupat al lui Dumnezeu, ni L-a dezvăluit pe Dumnezeu prin prezența Sa reală și tangibilă în lume (Ioan 1:18). În Isus, Dumnezeul Creator nu doar că s-a apropiat de noi, ci a devenit unul dintre noi. În Isus, măreția și puterea lui Dumnezeu au devenit vizibile printre oameni reali, într-un timp și un loc real. Numai în întruparea lui Hristos am putea vorbi literalmente despre ceea ce poartă Dumnezeu, de pildă.
Celălalt artificiu folosit aici este paralelismul. Această tehnică construiește o imagine prin repetarea sau aproape repetarea unei fraze sau idei. Procedând astfel, întărește puterea descrierii (vezi Psalmul 93:3, mai jos). Înțelegerea acestor caracteristici ale Psalmului 93 (și altele) ne permite să ne alăturăm închinării și să apreciem frumusețea poeziei ebraice, care este atât de diferită de a noastră și totuși extrem de vie.
Mulți psalmi încep cu o notă care leagă poemul de un psalmist sau de o anumită ocazie (exemple: Psalmii 3, 50, 121). Aceste note oferă fiecărui psalm un context. Nu există riscul de a înțelege greșit din cauza unui context vag sau lipsă; am putea contrasta citirea unui psalm cu citirea unei epistole a lui Pavel. Psalmii au fost scriși din experiențe personale, fie de laudă, fie de plângere, fie cu alte ocazii, dar au fost folosiți ca un fel de imnuri ale Israelului antic. Am putea compara cu cântarea propriilor noastre imnuri; contextul versurilor poate fi puternic, dar experiențele pe care le aducem în cântare sunt cele care, în final, dau cântecului puterea reală de a ne vorbi în timp ce Îi cântăm Domnului.
Psalmul 93 nu are o notă introductivă, însă este plasat într-o colecție a psalmilor regali (Psalmii 93-99 sau 100, posibil cu excepția Psalmului 94; vezi Psalmul 93:2, mai jos). După cum ne sugerează și expresia, psalmii regali au menirea de a-l slăvi pe rege, chiar dacă uneori acesta va fi un rege davidic, iar alteori chiar Domnul. În unele cazuri, autorul psalmului este chiar unul dintre regi, ceea ce îi oferă un ar regesc.
În cadrul cercetărilor biblice a existat o perioadă în care colecția aceasta a fost considerată parte a sărbătorii de înscăunare din Ierusalim. Cu toate acestea, există o sumă de argumente care par să infirme ideea. În primul rând, nu avem nicio atestare biblică a unei sărbători de acest fel. Ne-am aștepta să întâlnim o asemenea ocazie în Leviticul 23. În lipsa dovezilor, nu avem de ce să presupunem că s-ar fi ținut o asemenea sărbătoare. Apoi, festivalurile de așezare pe tron ținute în cadrul altor culturi antice ale Orientului Apropiat făceau referire la începutul sau la reînnoirea stăpânirii unei zeități (vezi Psalmul 93:2, mai jos). De pildă, zeitatea babiloniană Marduk era așezată pe tron în fiecare an. Dumnezeu, însă, nu avea nevoie de astfel de ceremonii care să-I reînnoiască stăpânirea.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Stăpânirea lui Dumnezeu (Psalmul 93:1-2)
- Puternic și statornic (v. 1)
- Fără început (v. 2)
- Cuvintele lui Dumnezeu (Psalmul 93:3-5)
- Puternice (v. 3-4)
- Sfinte (v. 5)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- De ce este atât de important să ne amintim că deși Îl putem descrie pe Dumnezeu folosindu-ne de termeni omenești, El nu are natură umană?
- Dacă ar fi să așezi Psalmul 93 în contextul în care trăiești chiar acum, care ar fi forțele naturale distructive din zona ta care îți vin în gând? Cum te ajută înțelegerea acestora în contextul tău personal să pătrunzi semnificația psalmului?
- Ce te-a surprins cel mai mult în urma studierii Psalmului 93?
APLICAȚII PRACTICE:
Privind la Dumnezeu ca Rege, recunoaștem autoritatea Sa asupra tuturor lucrurilor pe care le-a creat. El este mai presus de orice lucru care ne-ar putea amenința. Dată fiind stăpânirea măreață și sfântă a Domnului, cum ne putem alătura și noi psalmistului în închinare? Și noi ne putem minuna în fața tuturor lucrărilor lui Dumnezeu, doar datorită identității Sale. Prin cântare și prin faptele noastre, Îl slăvim și Îl lăudăm pentru faptul că suntem și noi parte a Împărăției Sale. Ne exprimăm supunerea în fața stăpânirii Sale, urmând învățăturile și exemplul Său și trăindu-ne viața după dragostea Sa, așa cum ni s-a dezvăluit în Domnul nostru Isus Cristos. Preamărim puterea lui Dumnezeu, încredințați că prin puterea Sa, El se va îngriji de noi și ne va ocroti; încurajați de Duhul Său, îi slujim și noi pe alții, așa cum și El ne-a slujit pe noi. Prin acestea, Îl onorăm pe Regele nostru.