Scopul Lecției: Să aflăm motivul din spatele încrederii lui David, să explicăm cele mai importante părți ale inițiativei lui David și să căutăm câteva căi prin care putem ajunge la curajul lui David atunci când ne confruntăm cu Goliații metaforici ai vieții noastre.
TEXTUL LECȚIEI: 1 Samuel 17:1-58
VERSETUL DE AUR: „Domnul, care m-a izbăvit din gheara leului și din laba ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean.” (1 Samuel 17:37a)
CONTEXTUL LECȚIEI
Evenimentele din pasajul de astăzi se petrec cândva înainte de anul 1010 î.Cr., anul în care Israel a trecut de la domnia lui Saul la cea a lui David. Înainte de evenimentele din acest pasaj, prorocul Samuel l-a uns pe David să fie succesorul lui Saul ca rege al Israelului (1 Samuel 16:1-13). Respins fiind de Domnul, zilele lui Saul ca rege erau numărate (vezi și 1 Samuel 15). Chiar și așa, Saul l-a îndrăgit pe David și l-a angajat să-i slujească lui personal (16:14-23) – cel puțin pentru o vreme.
În 1 Samuel 17, David vine în tabăra israeliților într-o confruntare din cadrul unui război între israeliți și filisteni. David ajunge mai târziu, pentru că fusese lăsat să îngrijească oile, în vreme ce frații săi mai mari plecaseră la război (1 Samuel 17:13-14). După câteva săptămâni, războiul ajunsese într-o situație de impas. Dar armata israelită părea a fi pe punctul de a ceda, pentru că ajunsese cu moralul la pământ (17:11, 24). Motivul acestei situații era zeflemeaua și batjocurile unui filistean pe nume Goliat, care măsura cam 9’9” în înălțime (17:4-10). La începutul pasajului nostru, David aude batjocurile lui Goliat (17:23), dar și promisiunea recompensei pe care o va primi cel care îl va învinge pe uriaș (17:25-27). Tot acum, David întâmpină și ocara fratelui său mai mare din pricină că ar fi neglijat oile care-i fuseseră lăsate în grijă (17:28).
STRUCTURA LECȚIEI
- Inițiativa lui David (1 Samuel 17:31-37)
- Un voluntar îndrăzneț (v. 31-32)
- Un rege sceptic (v. 33)
- Un răspuns încrezător (v. 34-37)
- Rezultatul luptei (1 Samuel 17:45, 48-50)
- Provocarea lui David (v. 45)
- Mișcările luptătorilor (v. 48)
- Victoria lui David (49-50)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII
- Ce situații din trecutul tău te ajută să ai încredere în propriile abilități? Cum echilibrezi încrederea în tine cu încrederea în Dumnezeu în așa fel încât să nu se transforme în aroganță sau în dependență de propria persoană?
- Cum îi poți încuraja pe tineri să devină lideri înțelepți?
- Care sunt armele spirituale de care se bucură creștinii și pe care lumea le-ar considera slabe sau ineficiente (gândiți-vă la 2 Corinteni 10:4)?
APLICAȚII PRACTICE
Credința și responsabilitatea sunt aspecte esențiale ale umblării cu Dumnezeu. Credința este decizia noastră de a-L urma pe Dumnezeu, iar responsabilitatea este felul în care ne punem în aplicare credința pe acest Pământ. Dacă pășim cu convingere și îl aducem și altora pe Dumnezeul cel viu, atunci înseamnă că iubim așa cum ne iubește și Domnul pe noi. Iată motivul pentru care merită să iei în piept fiecare zi: pentru a le arăta oamenilor pe cine urmezi și la picioarele cui slujești. Și acesta este factorul cheie al confruntării violente din lecția de astăzi: nu exista nicio îndoială cu privire la Cel pe care-L slujea David și la dumnezeul pe care-l slujea Goliat. Se poate spune același lucru și despre tine?