SCOPUL LECȚIEI: În urma participării la această lecție, fiecare participant va putea să Identifice contextul potrivit în care creștinii secolului I se puteau lăuda, să explice diferența dintre înțelepciunea omenească și înțelepciunea divină, să ofere un exemplu de înțelepciune lumească pe care el sau ea l-a respins.
TEXTUL LECȚIEI: 1 Corinteni 1:18-31 VERSETUL DE AUR: 1 Corinteni 1:28-29
“Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.“ — 1 Corinteni 1:28-29
CONTEXTUL LECȚIEI
Orașul Corint se afla la aproximativ 80 de mile vest de Atena. Astăzi înseamnă o călătorie de o oră cu trenul, dar în secolul I d.Hr., „distanța” era mult mai mare din punct de vedere cultural și istoric. Atena a fost centrul grec pentru filozofie, religie, educație și guvernare timp de secole (comparați cu Faptele 17:18–21). Numele filozofilor atenieni sunt încă recunoscute, în special cele ale lui Socrate, Platon și Aristotel. Corint, pe de altă parte, era un oraș industrial, muncitoresc. Situat strategic în apropierea istmului Corint, lat de patru mile, orașul a prosperat datorită Diolkos-ului său, un sistem feroviar antic care transporta ambarcațiuni mici și mărfuri pe uscat între Marea Egee și Golful Corint. Taxele pentru folosirea lui au fost mari (făcând din Corint un oraș bogat), dar calea ferată a salvat negustorilor multe zile de navigație în jurul Peninsulei Peloponeziane, cu coasta ei bogată și pirați din belșug. Un canal modern care trece prin istm nu a fost finalizat până în 1893. Faptele 18 consemnează prima vizită a lui Pavel la Corint, după o perioadă dezamăgitoare la Atena. Indiciile istorice din Fapte ne permit să prezentăm această perioadă ca o perioadă de 18 luni în anii 51–52 d.Hr., nu la 20 de ani după convertirea lui Pavel (Fapte 9:1–31). Pavel a scris scrisorile pe care le numim 1 și 2 Corinteni cândva între anii 54 și 57 d.Hr. în timp ce se afla în Efes (1 Corinteni 16:5–9). Pavel primise rapoarte despre mai multe probleme care tulburau congregația din Corint (1:10–17). În secțiunea de versete care precedă lecția de astăzi, Pavel a identificat una dintre acele probleme: dezbinările. Membrii congregației se adunaseră în jurul anumitor lideri într-un mod nesănătos (1 Corinteni 1:12). Una dintre fracțiuni l-a numit pe Pavel drept lumină călăuzitoare, iar el a obiectat, nedorind să accepte diviziunile bisericii (1:13–16). El le-a reamintit cititorilor săi că venise la Corint pentru a predica Evanghelia – perioada (1:17). Acest lucru l-a determinat să explice motivele și acțiunile vizitei sale inițiale la Corint, textul de astăzi..
STRUCTURA LECȚIEI
- Cuvântul (propovăduirea) Crucii (1 Corinteni 1:18-25)
- Puterea lui Dumnezeu (v. 18-19)
- Lipsa de înțelepciune a lumii (v. 20-23)
- Înțelepciunea lui Dumnezeu (v. 24-25)
- Chemarea celor smeriți (1 Corinteni 1:26-31)
- Rușinarea înțelepților lumii (v. 26-27)
- Alegerea celor disprețuiți (v. 28-29)
- Concentrarea laudelor (v. 30-31)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Cum putem explica că mesajul crucii e nebunie pentru lume, dar este putere pentru cel credincios? Cum am putea demonstra acest adevăr prin atitudinile și acțiunile noastre?
- De multe ori oamenii încearcă să-și găsească o însemnătate și un scop în viață fără Dumnezeu. Care ar fi câteva exemple de astfel de încercări și cum am putea noi să exemplificăm înțelepciunea lui Dumnezeu pentru vecinii noștri necredincioși?
- Este smerenia considerată nebunie de lume? De ce oare?
APLICAȚII PRACTICE
Martin Luther, reformatorul din secolul al XVI-lea, a fost inspirat de acest text în doctrina sa despre cruce. Luther a găsit contraste între această cale rânduită de Dumnezeu și calea omenească, doctrina gloriei. El a susținut că doctrina umană a gloriei este centrată pe înțelepciunea umană care duce la orbirea inimilor. Cu toate acestea, el a afirmat că doctrina divină a crucii este centrată pe auto-revelația de către Dumnezeu a Fiului Său suferind, care înmoaie inimile. Mesajul creștin este încă o piatră de poticnire scandaloasă. Faptul istoric central este că Isus din Nazaret a fost executat ca un criminal: pe o cruce rușinoasă. A fost o afacere brutală. Pe vremea aceea nu părea o victorie, ci o înfrângere colosală. Totuși, fără cruce, nu există mântuire! Biserica de astăzi se confruntă încă cu pericolele despre care Pavel a avertizat: biserica poate căuta aprobarea lumii. Așa cum au învățat Pavel și apoi Luther, adevărata cale de mântuire va părea lumii o prostie, slabă și rușinoasă. Acest text din Scriptură ne provoacă să examinăm cât de mult ne-am adaptat priorităților lumii. Ce elemente ale „doctrinei gloriei” lumii am adoptat? În schimb, ar trebui să ne uităm la Dumnezeu, care poate fi găsit în suferințe și cruce.
(Traducerea și adaptarea: Pastor Dr. Marius Lucan)