SCOPUL LECȚIEI: Să învățăm despre cunoașterea și călăuzirea lui Dumnezeu.
TEXTUL LECȚIEI: Isaia 48:3-8, 17 VERSETUL DE AUR: Isaia 48:17
“ Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!“ — Isaia 48:17
CONTEXTUL LECȚIEI
După cum am observat în lecția de săptămâna trecută, babilonienii au preluat controlul deplin asupra regatului sudic al israeliților, numit Iuda, până în anul 586 î.Hr. Templul a fost distrus, vasele lui au fost confiscate și mulți oameni au fost deportați în Babilon. Acest lucru s-a întâmplat la aproximativ 136 de ani după ce Asiria făcuse același lucru cu regatul de nord, numit Israel. Diferitele secțiuni ale cărții Isaia sunt unificate prin repetarea unor teme importante despre Domnul și relația Lui cu Israel. O astfel de secțiune care se referă la „slujitorul” Domnului este adesea recunoscută ca Isaia 40–55. Dincolo de a vedea rolul slujitorului Domnului (uneori înțeles ca fiind națiunea Israel, uneori ca o altă persoană), cititorul acestei secțiuni va observa câteva mesaje consecvente. În primul rând, Isaia subliniază absurditatea închinării la idoli (de exemplu: Isaia 41:22–24). Idolatrul ia o bucată de lemn, folosește o parte din ea pentru a face foc și coace pâine. Și apoi, cu restul lemnului, el face un „zeu” căruia i se închină (44:14–17)! În al doilea rând și strâns legat de primul, Isaia subliniază că nu există alt Dumnezeu decât Domnul (44:6; 45:6).
În al treilea rând, Isaia notează frecvent cunoașterea și controlul Domnului asupra viitorului. El cunoaște „sfârșitul de la început” și „va aduce la îndeplinire toată voia [Sa]” (Isaia 46:10). În plus, Domnul îi provoacă pe dumnezeii falși să-și demonstreze puterea prin descoperirea viitorului (41:22; 43:9; 44:7; 45:21; 48:14). În al patrulea rând, rolul Domnului de Creator al tuturor lucrurilor este de asemenea proeminent (Isaia 40:28). Dumnezeu a pus temelia pământului și a întins cerurile (48:13; 51:13). În activitatea Sa este inclusă crearea națiunii Israel (43:15), adesea exprimată ca o naștere (exemplu: 66:7–13).
STRUCTURA LECȚIEI
- Dumnezeul atotcunoscător (Isaia 48:3-8a)
- Lucrurile din trecut (v. 3-6a)
- Lucrurile noi (v. 6b-8a)
- Dumnezeul viu (Isaia 48:17)
- Al lui Israel (v. 17a)
- Care ne arată calea (v. 17b-c)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Există situații în care ești deosebit de încăpățânat? Care ar fi acestea? Crezi că în momentele de încăpățânare îl poți onora pe Dumnezeu? Cum? Cum ai putea să înlături aceste lucruri din viața ta?
- Care ar fi niște idoli moderni la care unii dintre noi se închină astăzi? Cum putem să ne învățăm să ne păzim de aceste lucruri?
- Uneori nu ascultăm cuvântul lui Dumnezeu. Cum putem să ne motivăm să ascultăm mai mult ce are Dumnezeu de spus?
- De ce este important că Dumnezeu e atotcunoscător? În ce fel ar trebui să ne influențeze viața acest lucru?
APLICAȚII PRACTICE
Tragedia istoriei lui Israel este că Dumnezeu le-a revelat multe lucruri: legea Sa, voia Sa pentru națiunea lor, opțiunile Sale de conducători și așa mai departe. În ciuda istoriei lungi a unor astfel de revelații, națiunea s-a comportat adesea ca și cum oamenii nu ar avea urechi să audă. Din când în când, Israelul a ignorat directivele și avertismentele Domnului. Iuda foarte încăpățânat nu și-a schimbat cursul acțiunii în ciuda avertismentelor profeților Domnului, făcând pedeapsa inevitabilă.
Noi avem un avantaj major: suntem împuterniciți de Duhul să creștem în relația noastră cu Tatăl și să devenim mai mult ca Domnul Isus în fiecare zi. Când facem acest lucru, vom fi mai capabili să auzim avertismente atunci când urmăm o cale care nu este stabilită de Domnul. Și vom avea urechi să auzim ce face Domnul când ne cheamă să ne alăturăm lucrării Sale. Ascultă această chemare!