SCOPUL LECȚIEI: Să învățăm despre caracteristicile și funcțiile râului vieții, făcând o comparație dintre textele din Apocalipsa 22:1-7 și Geneza 2:8-10 și Ezechiel 47:1-12.
TEXTUL LECȚIEI: APOCALIPSA 22:1-7
VERSETUL DE AUR: APOCALIPSA 22:1
„Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului.”– Apocalipsa 22:1
CONTEXTUL LECȚIEI
O caracteristică a Noului Ierusalim extrasă din Vechiul Testament este pomul vieții. Acest copac misterios este menționat în trei cărți din Biblie. Apare mai întâi ca o parte importantă a Grădinii Edenului (Geneza 2:9; vezi mai sus). Un pom al vieții este, de asemenea, menționat de patru ori în cartea Proverbe ca o metaforă a înțelepciunii divine (Proverbe 3:18), rodul celui neprihănit (11:30), o dorință împlinită (13:12) și o limbă folosită în mod corespunzător (dulce). (15:4). Ar trebui să remarcăm că acesta este un pom al vieții, și nu pomul vieții. Pomul vieții menționat în Apocalipsa este o trăsătură principală a „raiului lui Dumnezeu” (Apocalipsa 2:7). Unii s-au referit la acest paradis ca Edenul restaurat, deoarece oamenii mănâncă fructele pomului cu binecuvântarea lui Dumnezeu. Apa este strâns asociată cu acest copac în lecția de astăzi. Imaginea apei este folosită atât în sens fizic, cât și în sens spiritual în Biblie. Din punct de vedere fizic, apa dulce are ca opus apa care este nepotabilă (amară). Apa dulce susține viața (Judecători 15:18–19; Iov 38:25–27); apa nepotabilă – sau lipsa totala a apei – produce opusul (Deuteronom 8:15; 2 Regi 2:19–22). Marea Moartă, cea ultra-sărată, este numită pe bună dreptate așa! Profeții Ezechiel și Zaharia au avut viziuni care se aseamănă cu viziunea lui Ioan despre Noul Ierusalim. O caracteristică a orașului văzut de Ezechiel și Zaharia era un râu care curgea din el. Apa acestui râu este atât de răcoritoare încât nu numai că hrănește viața; schimbă Marea Moartă, foarte sărată, într-un lac de apă dulce (Ezechiel 47:8; Zaharia 14:8; compară cu Ioel 3:18).
În Apocalipsa, conceptul de apă spirituală include proprietatea vieții veșnice. O astfel de apă este văzută ca un dar divin, o fântână care curge mereu, care oferă viață celor care beau din ea (Apocalipsa 7:17; 22:17).
STRUCTURA LECȚIEI
- Ce a văzut Ioan (Apocalipsa 22:1-5)
- Apa vieții (v. 1)
- Pomul vieții (v. 2a-b)
- Frunzele vindecării (v. 2c)
- Dispariția blestemului (v. 3a)
- Slujitorii lui Dumnezeu (v. 3b-5)
- Ce a auzit Ioan (Apocalipsa 22:6-7)
- Îngerul vorbește (v. 6)
- Domnul Isus vorbește (v. 7)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Cum am putea folosi apa vieții care există deja în noi, credincioșii, pentru a fii o binecuvântare pentru altcineva care nu-L cunoaște pe Dumnezeu? Ce să facem dacă acelei persoane nu-i este sete?
- Ce putem face practic pentru a trăi deasupra blestemului păcatului chiar de acum?
- Care dintre următoarele aspecte ale vieții de credință este cea mai dificilă pentru tine: credincioșia, pocăința, perseverența? Ce poți face ca să rezolvi această problemă? Vezi Apocalipsa 2:3, 3:3, 10, 19, 13:10 și 14:12.
APLICAȚIE PRACTICĂ
Multe lucruri au începuturi și sfârșituri clar definite. Începem să citim o carte, apoi o terminăm. Cumpărăm o casă, apoi o vindem. Începem o slujbă și apoi s-a terminat. Transcendența tuturor începuturilor și sfârșiturilor din viața noastră este eternitatea lui Dumnezeu, care a fost acolo la toate începuturile și va fi acolo la toate sfârșiturile. El este Alfa și Omega, A și Z, dar cu o natură durabilă care se întinde dincolo de raza oricărui alfabet uman.
Toate acestea sunt ilustrate de Noul Ierusalim, un oraș care prezintă o dimensiune fizică care este dincolo de înțelegerea noastră. Va fi un oraș cu o zi nesfârșită, un râu de viață care curge mereu, un copac al vieții de-al pururi roditor, o închinare neîncetată și materiale de construcție neprețuite. Va fi mereu nou. Așa va fi relația noastră cu Domnul. Această relație va fi veșnică, pură și adevărată. Cu toate acestea, această descriere nu reușește să descrie pe deplin relația, datorită faptului cp Dumnezeu este infinit. Cu toate acestea, suntem binecuvântați de revelația pe care Ioan ne-a făcut-o cu privire la viziunile sale. Fie ca să fim credincioși în punerea în aplicare a lecțiilor pe care le învățăm.