SCOPUL LECȚIEI: Să învățăm cum a primit Dumnezeu neamurile în Împărăția Sa și să înțelegem cum să ne purtăm și noi cu necredincioșii încercând să-i evanghelizăm și să-i ajutăm să intre și ei în Împărăția lui Dumnezeu.
TEXTUL LECȚIEI: Faptele Apostolilor 10:34-47 VERSETUL DE AUR: Faptele 10:34-35
Atunci, Petru a început să vorbească și a zis: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci că în orice neam, cine se teme de El și lucrează neprihănire este primit de El.” — Faptele Apostolilor 10:34-35
CONTEXTUL LECȚIEI
Pasajul de astăzi este o parte a unei relatări mai ample care se întinde de la Fapte 10:1 până la 11:18. Lungimea acestei relatări, care cuprinde mai mult de 6% din cartea Faptelor, reflectă semnificația acesteia. Acest moment de cotitură din istorie a avut loc după ziua Rusaliilor, când apostolul Petru declarase în mesajul său din Evanghelie că „făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.” (Fapte 2:39). Având în vedere surpriza lui Petru din pasajul de astăzi, este posibil să fi presupus că „toți cei care sunt departe” se referă numai la toți evreii care erau departe (vezi Iacov 1:1). Textul lecției noastre îl prezintă pe Petru, în fața unui public dintre neamuri, pregătit să împărtășească Evanghelia. Acesta a fost un pas imens pentru Petru. Pentru evreii observatori, oamenii dintre neamuri erau păgâni, necurați, care ar fi putut pune în pericol puritatea religioasă și morală a apostolilor. Dar Dumnezeu a schimbat această mentalitate. Corecția a început cu două viziuni care au avut loc la distanță de aproximativ 21 de ore: prima către un centurion roman numit Corneliu (Fapte 10: 1-6) și a doua către apostolul Petru (10: 9-16). Locațiile respective erau orașele Caesarea Maritima și Iope, la aproximativ 30 de mile depărtare, pe coasta Mării Mediterane. Corneliu nu era un om obișnuit dintre neamuri. El avea experiență în rugăciunea la Dumnezeul lui Israel și era generos față de aproapele său (Fapte 10: 2). Cu toate acestea, nu există niciun indiciu că Corneliu s-a convertit pe deplin la iudaism. Luca (autorul Faptelor) se referă la oameni precum Corneliu ca fiind temători de Dumnezeu și / sau „devotați” (10: 2; 13:26; 17: 4, 17). Acest lucru era în contrast cu „prozeliții” – cei care s-au convertit pe deplin la iudaism (6: 5; 13:43). Chiar și așa, Dumnezeu, recunoscând sinceritatea credinței lui Corneliu, l-a ales pe acest om să fie punctul de plecare pentru extinderea Evangheliei la neamuri. Dumnezeu a ajuns la Corneliu prin intermediul unui înger, care l-a instruit să trimită după Petru (Fapte 10: 3-8). Apoi, Dumnezeu i-a dat lui Petru o vedenie în care apostolului i s-a poruncit în repetate rânduri să mănânce alimente interzise evreilor (10: 9-16). Aceasta a transmis un mesaj că ceea ce fusese declarat necurat nu mai era așa. Imediat după vedenia lui Petru, au sosit mesagerii lui Corneliu și l-au invitat pe Petru acasă la acesta (Fapte 10: 17-23). La sosire, Corneliu și Petru și-au împărtășit experiențele (10: 24–33). Textul de astăzi urmează imediat după aceasta.
STRUCTURA LECȚIEI
- Mesajul lui Petru (Fapte 10:34-43)
- Invitația lui Dumnezeu pentru neamuri (v. 34-35)
- Invitația lui Dumnezeu pentru evrei (v. 36-37)
- Misiunea Domnului Isus pentru lume (v. 38-41)
- Trimiterea Domnului Isus (v. 42-43)
- Două rezultate (Fapte 10:44-47)
- Duhul s-a pogorât peste ei (v. 44-46a)
- Botezul (v.46b-47)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Ați fost vreodată în situația să vă răzgândiți cu privire la un anumit lucru înțelegându-l mai bine din lumina Scripturii? Dați exemple.
- Ar trebui oare să avem o mărturie scrisă și pregătită, sau să vorbim cu alții despre Domnul Isus așa cum ne dictează contextul și ne călăuzește Duhul Sfânt pe moment? De ce? Vezi Matei 10:19.
- Cum putem să facem mai multă evanghelizare în locul în care ne-a așezat Dumnezeu? Care ar fi niște idei practice?
APLICAȚII PRACTICE
Domeniul de aplicare al mântuirii lui Dumnezeu este evidențiat în textul de astăzi, atunci când neamurile au primit o revărsare a Duhului lui Dumnezeu, așa cum primiseră evreii mai devreme. Unii încă se întreabă ce rol vor continua să joace fostele elemente de identificare ai poporului lui Dumnezeu precum circumcizia, legile alimentare, sărbătorile evreiești. Astfel de întrebări au fost soluționate la celebrul Conciliu de la Ierusalim, Fapte 15: aceste semne externe nu mai sunt esențiale pentru poporul lui Dumnezeu. Planul lui Dumnezeu era să răspândească vestea mântuirii prin poporul său din vechiul legământ, evreii (Ioan 4:22). Domnul Isus era evreu, la fel și cei mai apropiați ucenici ai săi. Toți oamenii care nu erau evrei erau grupați într-o singură categorie: neamuri. (Samaritenii ar putea fi o categorie suplimentară complicată.) Pentru evreii devotați, neamurile erau considerate ca niște străini, cu excepția cazului în care aderau la Legea lui Moise (Exod 12: 48-49; etc.). Pasajul de astăzi a răsturnat toate acestea (vezi și Efeseni 2:13-18). Vestea bună este că Împărăția lui Dumnezeu este acum disponibilă pentru toți cei care cred (vezi Romani 1:16). Noi ar trebui să căutăm oameni precum Corneliu, oameni deschiși pentru Evanghelie, dar care nu au înțeles-o încă și ar dori să le-o explice cineva.