TEXTUL LECȚIEI: Geneza 41:25-33, 37-40, 50-52 VERSETE DE AUR: Geneza 41:39-40
„Şi Faraon a zis lui Iosif: „Fiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput şi atât de înţelept ca tine. Te pun mai-mare peste casa mea şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.”– Geneza 41:39-40
SCOPUL LECȚIEI: Să descriem modul în care Dumnezeu l-a binecuvântat pe Iosif în încercările vieții sale și să identificăm și alte situații în care Dumnezeu s-a manifestat prin credincioșia poporului Său în timpul încercărilor. Să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru purtarea Lui de grijă în viețile noastre în momente dificile.
CONTEXTUL LECȚIEI
În urma evenimentelor din lecția de săptămâna trecută, Iosif a fost vândut unui dregător egiptean numit Potifar (Geneza 37:36). Iosif a crescut rapid în ochii lui Potifar și a fost promovat într-o funcție de mare responsabilitate în gospodăria lui Potifar, în Egipt. Iosif a adoptat multe din obiceiurile egiptenilor, însă nu s-a dezis de dragostea lui de Dumnezeu și de credința lui monoteistă. În acest timp, soția lui Potifar a încercat să-l ispitească, să păcătuiască cu ea, însă Iosif a refuzat de fiecare dată (Geneza 39: 9-10). Până la urmă soția lui Potifar l-a acuzat pe nedrept pe Iosif și acesta a fost aruncat în închisoare. (39: 11-20).
Și în această situație vedem ce responsabil este Iosif. În temniță, Iosif e însoțit de doi dregători de la curtea lui Faraon. Cei doi visează niște vise ciudate pe care le împărtășesc cu Iosif care, cu ajutorul Domnului poate să le interpreteze corect. După ce le spune însemnătatea viselor, Iosif îl roagă pe dregătorul ce urma să fie repus în funcție să-i spună lui Faraon despre el, însă omul uită de el timp de vreo doi ani. Mai târziu și Faraon visează niște vise ciudate pe care nimeni nu știe să le interpreteze. Dregătorul ce fusese în temniță cu Iosif își amintește de el și-i spune lui Faraon care-l scoate din închisoare și-l aduce la palat să-i interpreteze visele.
STRUCTURA LECȚIEI
- Vise ciudate (Geneza 41:25-33)
- Interpretarea viselor (v. 25-32)
- Sfatul (v. 33)
- Aprecierea de către Faraon (Geneza 41:37-40)
- Îl laudă pe Iosif (v. 37-38)
- Îl promovează pe Iosif (v. 39-40)
- Familie străină (Geneza 41:50-52)
- Se nasc copiii (v. 50)
- Copiii primesc nume (v. 51-52)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Dumnezeu îngăduie diferite circumstanțe în viața noastră pentru a ne pregăti pentru alte lucruri în viitor. Vedem modul în care acest lucru s-a întâmplat în viața lui Iosif. Ce circumstanțe din viața ta te-au pregătit pentru ceea ce faci astăzi? În ce fel poți vedea mâna providențială a lui Dumnezeu la lucru?
- În ciuda dificultăților, Iosif a rămas credincios lui Dumnezeu până la capăt. Ar fi avut Iosif motive să se supere de Dumnezeu și să se lase de credință, poate că da, însă nu a făcut-o. Care sunt modurile în care diavolul ne ispitește în dificultăți? Ce minciuni ne spune ca să ne zădărnicească credința în Dumnezeu? Ce putem face ca să nu cădem în aceste capcane?
- Există situații în care nu încercarea, ci prea mult bine în viața noastră poate să ne ispitească să păcătuim și să ne îndepărtăm de Dumnezeu. Iosif ar fi putut să o facă din poziția de autoritate în care ajunsese la palatul lui Faraon. El însă nu s-a îndepărtat de Dumnezeu și vedem și prin numele pe care le-a dat copiilor săi că relația lui cu Dumnezeu era bună. Cum putem să ne ferim de ispitele bunăstării?
- Ce măsuri putem implementa pentru a ne proteja limba în situații dificile? Există astfel de măsuri specifice, în funcție de tipul de personalitate?
- Cum ne ajută Fapte 6:1-7 să înțelegem rolul pe care Dumnezeu așteaptă să îl avem în aplicarea de către biserică a primei părți a versetului din Iacov 1:27?
APLICAȚIE PRACTICĂ
Dumnezeul pe care Iosif L-a slujit și onorat este Dumnezeul pe care îl slujim și îl onorăm și noi astăzi. Indiferent de circumstanțe, El nu se schimbă (Maleahi 3: 6). El rămâne în control. Fie că ne regăsim într-o temniță sau într-un palat, El este acolo. Iosif a demonstrat o credință radicală în Dumnezeul său. Chiar dacă Dumnezeu ar fi părut să de îndepărteze de el în cei 13 ani de robie, Dumnezeu a continuat să îi dea lui Iosif dovezi că nu l-a uitat. În ce fel putem să trăim și noi astăzi, în încercările pe care Dumnezeu le îngăduie pentru a sta mărturie și noi pentru același adevăr?