Textul lecției:

Psalmul 104:1-4; 24-30

1 Binecuvântează, suflete, pe Domnul!
Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare!
Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

2 Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

3 Cu apele Îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale;
din nori Îţi faci carul
şi umbli pe aripile vântului.

4 Din vânturi Îţi faci soli
şi din flăcări de foc, slujitori.

…

24 Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne!
Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune şi pământul este plin de făpturile Tale.

25 Iată marea cea întinsă şi mare:
în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

26 Acolo pe ea umblă corăbiile
şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

27 Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă,
ca să le dai hrana la vreme.

28 Le-o dai Tu, ele o primesc;
Îţi deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătăţile Tale.

29 Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură;
le iei Tu suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.

30 Îţi trimiţi Tu suflarea: ele sunt zidite
şi înnoieşti astfel faţa pământului.

Versetul de aur:

Psalmul 104:24

Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne!
Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune şi pământul este plin de făpturile Tale. [Read more…]

Textul lecției:

Psalmul 65

Către mai-marele cântăreţilor. Un psalm al lui David. O cântare

1 Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.

2 Tu asculţi rugăciunea,
de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.

3 Mă copleşesc nelegiuirile,
dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.

4 Ferice de cel pe care-l alegi Tu şi pe care-l primeşti înaintea Ta,
ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale,
de sfinţenia Templului Tău.

5 În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni,
Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!

6 El întăreşte munţii prin tăria Lui
şi este încins cu putere.

7 El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor
şi zarva popoarelor.

8 Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale.
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.

9 Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug,
îl umpli de bogăţii
şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:

10 îi uzi brazdele,
îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu ploaia
şi-i binecuvântezi răsadul.

11 Încununezi anul cu bunătăţile Tale
şi paşii Tăi varsă belşugul.

12 Câmpiile pustiei sunt adăpate
şi dealurile sunt încinse cu veselie.

13 Păşunile se acoperă de oi
şi văile se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.

Versetul de aur:

Psalmul 65:5

În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni,
Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării! [Read more…]

Textul lecției:

Psalmul 96

[Read more…]

Textul lecției:

Psalmul 33

1 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul!
Oamenilor fără prihană le şade bine cântarea de laudă.

2 Lăudaţi pe Domnul cu harpa,
lăudaţi-L cu alăuta cu zece coarde!

3 Cântaţi-I o cântare nouă!
Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!

4 Căci Cuvântul Domnului este adevărat
şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie.

5 El iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea Domnului umple pământul.

6 Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului
şi toată oştirea lor, prin suflarea gurii lui.

7 El îngrămădeşte apele mării într-un morman
şi pune adâncurile în cămări.

8 Tot pământul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!

9 Căci el zice, şi se face;
porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă.

Versetul de aur:

Ps. 33:6

,,Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului
şi toată oştirea lor, prin suflarea gurii lui.“ [Read more…]

Coborârea în iesle – Filipeni 2:6-11

Școala duminicală – 12/25/2016
Versetul de aur: Fil. 2:6-7
În ziua în care celebrăm Naşterea lui Isus, ne vom uita la felul în care s-a gândit la sine Cel care s-a născut. Cum s-a gândit El, când a venit între noi? Cum s-a gândit, de s-a coborât de acolo şi a ajuns la noi? Ce anume l-a determinat să coboare printre noi? Ce a însemnat pentru El acest lucru? În înțelegerea acestui eveniment, mai este o dificultate care trebuie depășită – trecerea timpului. De multe ori este dificil să prindem relevanța unui eveniment de demult pentru ziua de astăzi, pentru vremea de acum. Ce are de-a face aceasta cu mine? S-a născut. Poate fi o ocazie să ne strângem familia acasă, să mâncăm, dacă avem, să ne simțim bine cât mai multe zile, să ne facem cadouri, dacă se poate, iar apoi fiecare mergem din nou la ale noastre, pe unde locuim. Singurul înţeles, singura semnificaţie a acestui eveniment se reduce la aceasta – o reuniune de familie: mă văd cu cei dragi. Desigur, imediat ce începem să ne gândim la lucrurile acestea, ne dăm seama că nu așa ar trebui să fie, că este ceva mai mult în această Sărbătoare a Nașterii Domnului. Dar ce? Apostolul Pavel ia acest eveniment al venirii Fiului lui Dumnezeu între oameni şi arată că are legătură directă cu viaţa bisericii: felul în care El s-a gândit când S-a coborât în iesle trebuie să vă caracterizeze pe voi („să aveți în voi gândul acesta, care era și în Cristos Isus“). Apostolul Pavel lucrează în Epistola către filipeni la schimbarea unei mentalităţi, la schimbarea unui mod de gândire, la înlocuirea lui cu un altul. Și este evident încă de la început un lucru foarte important: nu schimbarea celor din Filipi după cum voia Pavel, după gândul lui, ci după gândul lui Cristos, după mentalitatea lui Cristos. Ce s-a întâmplat în Betleem are mare însemnătate pentru mine astăzi. Apostolul Pavel mă învaţă să trăiesc între oameni. Dacă reuşesc să prind felul în care s-a gândit Cristos la sine, când a coborât de la Tatăl, voi reuși, voi ști cum să trăiesc. Cum s-a gândit El – la El? [Read more…]

Venirea Fiului lui Dumnezeu – Galateni 4:1-7

Școala duminicală – 12/18/2016
Versetul de aur: Galateni 4:4-5

Când s-a născut Domnul Isus? Cum s-a născut Domnul Isus? Și de ce s-a născut Domnul Isus? Sunt trei întrebări la care textul acesta dă răspunsurile. [Read more…]

Cartea neamului lui Isus Cristos – Matei 1:1-17
Școala duminicală – 12/11/2016
Versetul de aur: Matei 1:17

Acest text de la începutul Evangheliei după Matei este un text dificil, însă în același timp ne ajută să ne pregătim pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului. Cu toții am învățat la școală că atunci când facem o compunere introducerea este foarte importantă. Același lucru este valabil și în cazul unui discurs – momentele de început sunt momente importante pentru captarea atenției -, și același lucru este valabil și în cazul unui document scris. Având în vedere aceste lucruri, ne așteptăm ca introducerea, începutul Evangheliei după Matei să aibă o semnificație deosebită. Matei alege ca mai întâi la început să dea o genealogie. Pentru un cititor antic din vechime acest lucru este foarte important, deși pentru un cititor contemporan este unul dintre cele mai plictisitoare tipuri de text cu putință. Scriptura este un text antic, astfel încât nu este de mirare faptul că întâlnim atâtea genealogii în ea. Când ajungi la Noe, după potop, este o genealogie, când ajungi la sfârșitul vieții lui Iacov este o genealogie, când citești cărțile Cronicilor este plin de genealogii. Sunt porțiunile din Scriptură cele mai aride, cele mai uscate, pentru că pentru cititorul din ziua de astăzi genealogiile au mică însemnătate – doar pentru cei care sunt curioși să se ducă pe arborele genealogic din familia lor, să vadă cine a fost bunicul, cine a fost străbunicul, de unde a venit și până unde reușești să mergi cu spița neamului, însă este mai mult o curiozitate personală. [Read more…]

Cum să învii o biserică din morți? – Apocalipsa 3:1-6
Școala duminicală – 12/4/2016
Versetul de aur: Apocalipsa 3:2

Ca şi celelalte „scrisori“ din această parte a cărţii Apocalipsa, acest Cuvânt este este trimis îngerului bisericii. Acesta este un mod de a vorbi despre slujitorul bisericii. De regulă, persoana sau persoanele care slujesc în biserică, sunt numiţi „diaconi“, „prezbiteri“, „păstori“, „episcopi“ sau, în general, sunt numiţi „slujitori“. Aici, însă, sunt numiți „îngeri“ – probabil pentru că referirea este oarecum mai largă, incluzând biserica. De exemplu, atunci când spune „îți merge numele că trăiești, dar ești mort“, aceasta are în vedere biserica, nu doar conducătorul/conducătorii ei. [Read more…]

Primejdia nesocotirii Cuvântului – Evrei 12:14-29
Școala duminicală – 11/27/2016
Versetul de aur: Evrei 12:14

Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru noi. Studiul de astăzi vine și încheie șirul de mesaje „Credință pentru mântuirea sufletului“. Aceste cuvinte sunt luate din Epistola către evrei, 10:39: „Noi nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.“ Tot ce urmează după acest verset în capitolul unsprezece și în capitolul doisprezece este o argumentare, este o explicație pe larg a ceea ce a vrut să spună apostolul în acel text de la finalul capitolului zece. Cum este omul, cum este biserica celor care au credință pentru mântuirea sufletului? Oamenii aceia sunt convinși de lucrurile pe care ei încă nu le văd, oamenii aceia au siguranță în ceea ce le-a fost promis: aceasta este credința. Apoi, această convingere tare este ilustrată în viețile unor oameni din Biblie – câteva sunt exemple individuale, de la Abel la Rahav, sunt apoi prezentați, în linii generale, profeți și oameni ai credinței de-a lungul istoriei poporului lui Dumnezeu, pentru ca la începutul capitolului 12 toți aceștia să se adune într-un „nor mare de martori“ care sunt modele pentru noi, modelul desăvârșit fiind Cristos. Așa cum ei au dus până la capăt alergarea ce le-a stat înainte, așa cum Cristos a dus până la capăt ce a avut de îndeplinit – și El este întâiul mergător, primul care a încheiat alergarea înaintea noastră -, tot așa suntem îndemnați și noi să ducem până la capăt, să alergăm până la capăt cursa ce ne stă înainte, distanța ce ne-a mai rămas de parcurs.
Înaintea unuia care se pregătește pentru alergare sunt multe piedici – cea mai vicleană, cea mai subtilă, este piedica păcatului, și despre aceasta vorbește în continuare, iar la finalul acestui argument lung despre credință pentru mântuirea sufletului se găsește textul despre neascultare – un text care este un avertisment: dacă păcatul mă înfășoară așa de ușor și mă poate împiedica să-mi termin alergarea, mai este ceva ce îmi poate sta în drum ceva ce mă poate opri din drum: neascultarea mea de Cuvântul lui Dumnezeu. Asupra acestui lucru se concentrează meditația aceasta: „Primejdia nesocotirii Cuvântului“. [Read more…]