Text: Filipeni 2:1-11
Verset de aur: Filipeni 2:3
Prezentarea lecției:
Scopul – Să înțelegem întruparea, moartea și învierea lui Isus ca apogeu al lucrării de auto-revelare a lui Dumnezeu; să explicăm cum jertfirea de bună voie a lui Isus definește adevărata existență umană; și să identificăm modalități de a-L imita pe Cristos în relațiile noastre.
Contextul lecției:
Epistola către Filipeni, una dintre epistolele scrise de apostolul Pavel în timp ce se afla în închisoare, a fost scrisă din Roma. Prilejul epistolei a fost confirmarea unui dar de bani din partea bisericii din Filipi, adus apostolului Pavel de către Epafrodit, unul dintre membri acestei biserici (Filipeni 4:10-18). Aceasta este o scrisoare afectuoasă, scrisă unui grup de creștini care erau apropiați în mod deosebit de inima lui Pavel (2 Corinteni 8:1-6), și apar foarte puține lucruri despre erori doctrinare în această epistolă.
Unul dintre principalele motive pentru care Pavel a scris această epistolă este abordarea problemei conflictelor interpersonale (Filipeni 4:2,3), dar esența învățăturii lui Pavel se află în textul lecției de azi.
Una dintre aplicațiile cărții Filipeni este nevoia unității în smerenie în comunitățile de creștini. Suntem uniți cu Cristos și trebuie să luptăm ca să fim uniți unii cu ceilalți în același fel. Pavel ne reamintește să avem „o simțire, o dragoste, un suflet și un gând” și să dăm la o parte îngâmfarea și ambiția egoistă și „în smerenie, fiecare să-l privească pe altul mai presus de el însuși”, căutând interesele altora și purtându-ne de grijă unii altora (Filipeni 2:2-4). Ar fi mult mai puține conflicte în biserici astăzi dacă am lua în serios sfatul lui Pavel.
Versetele 6-11 din textul de azi au o structură poetică: au o construcție paralelă și un punct culminant. Mulți comentatori biblici sugerează că acest pasaj este o cântare creștină din biserica primară. Textul se concentrează asupra naturii și activității lui Cristos prin prezentarea naturii Lui divine și a pre-existenței Lui, a rolului Lui în creație, a întrupării Lui, a morții Lui dureroase, a învierii și a înălțării.
Structura lecției:
A. Chemarea la altruism (Filipeni 2:1-4)
- Darurile altruiste ale lui Cristos (v. 1)
- Imitarea noastră altruistă (v. 2-4)
B. Revelarea adevăratului altruism (Filipeni 2:5-11)
- Natura divină a lui Cristos (v. 5, 6)
- Cristos dezbrăcat de sine (v. 7, 8)
- Cristos înălțat (v. 9-11)
Întrebări pentru discuție:
- Cum poți folosi privilegiile și binecuvântările date de Dumnezeu pentru a sluji altora?
- Pe măsură ce un creștin crește în umilință și în altruism, cum se deosebește slujirea lui de slujirea celor din lumea seculară?
Aplicații practice
- Domnul Isus a refuzat să-și folosească autoritatea divină pentru El însuși. El nu a considerat egalitatea cu Dumnezeu ca fiind un lucru pe care să-l folosească pentru avantajul propriu. De exemplu, El a fost ispitit să transforme pietrele în pâini pentru a-și satisface foamea (Matei 4:3). Pe de altă parte, El și-a folosit puterea pentru a-i hrăni pe alții (Matei 14:13-21; 15:32-38). El a avut dintotdeauna această mentalitate, din veșnicie.
- Care este direcția vieții tale? Cariera, relațiile de familie, prieteniile – le folosești pentru folosul tău propriu sau pentru nevoile altora?