Scopul – Să înțelegem prima călătorie misionară a lui Pavel și să identificăm lucrarea de călăuzire a Duhului Sfânt.
Text: Fapte 13:1-12 Verset de aur: Fapte 13:12
Contextul lecției:
Numele lui Saul se schimbă în Pavel (13:9) odată cu trecerea Evangheliei spre Neamuri. Poate că numele lui de cetățean evreu-roman a fost Saul Paulus.
Duhul Sfânt lucrează în providența divină și cauzează ,,oportunități“ pentru noi. Fiecare suntem responsabili de felul în care reacționăm față de aceste ,,oportunități divine“, pe care le-am putea numi și ,,faptele bune pregătite de Dumnezeu pentru ca noi să umblăm în ele“. Iată câteva observații cu aplicații practice despre aceste ,,oportunități“:
- Oportunitățile vin la cei deja ocupați în lucrare
Dacă vrei să dai cuiva ceva de făcut, caută un om ocupat! Maxima de mai sus se potrivește pentru cei cinci slujitori ai Bisericii din Laodicea. Este ilustrativ că în numărul lor nu se găsește nici unul din cei doisprezece apostoli. Ierusalimul va rămâne baza lucrării cu Evanghelia printre iudei, în timp ce Antiohia devine baza lucrării cu Evanghelia printre Neamuri. Antiohia era, la vremea aceea, cea de a treia cetate ca importanță în bazinul Mediteranei, după Roma și Alexandria.
Slujirile identificate în text subliniază importanța ,,postului“ în viața celor care declară că sunt ,,dependenți direct de Dumnezeu“. Chiar și după ce ei primesc un mesaj clar pentru punerea deoparte a lui Barnaba și Saul pentru o lucrare specială, lucrătorii de acolo continuă să ,,postească“ (v.3). Această ,,punere a mâinilor“ care li s-a făcut lui Barnaba și Saul ar putea fi considerată ,,singura“ ordinare de care a avut parte marele apostol (peste care mai pusese mâinile și Anania, cu ocazia convertirii lui). De ce este acest lucru important? Pentru că el neagă pretenția celor care presupun existența unui ,lanț“ de autoritate apostolică neîntrerupt de la ucenicii Domnului Isus și preoția de astăzi (!). Apostolul Pavel n-a făcut parte din acest lanț de autoritate apostolică.
- Oportunitățile produc de obicei opoziție
Acțiunea și reacțiunea unui sistem fizic echilibrat se manifestă și în domeniul spiritual. Ofensiva lui Dumnezeu prin Evanghelie trezește reacția disperată a diavolului. Întâmplarea cu guvernatorul Sergius Paulus (coincidență cu numele pe care-l va purta Saul din Tars de acum înainte), este demnă de o scurtă analiză. Romanul Sergius Paulus se află între două tabere de evrei: una, la stânga, este acest Bar-Isus (iarăși un nume interesant) care era (surprinzător pentru un evreu) vrăjitor și proroc mincinos (v.6). În cealaltă tabără erau acești musafiri veniți de la Antiohia, Barnaba și Saul, care vesteau Cuvântul lui Dumnezeu v.7). Contradicțiile dintre cele două tabere îl puneau într-un impas pe guvernatorul Sergiu Paulus (v.8).
Interesant este că Barnaba îl lasă pe Saul să vorbească (sau Dumnezeu face această alegere). Într-un fel, Saul putea să se raporteze cel mai bine la acest Bar-Isus, pentru că prigonitor al Evangheliei fusese și el. Mai mult, pedeapsa vestită de Saul seamănă ca două picături de apă cu pedeapsa de care avusese parte el: ,,Iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei vedea soarele până la o vreme“ (v.11 cu referință la Fapte 9:8, 18).
Deși exprimarea lui Saul este categorică și foarte aspră (,,Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului (opusul lui Bar-Isus), vrăjmaș al oricărei neprihăniri, …“ (v.10), în rostirea pedepsei există o mare doză de har. ,,Orbirea“ va fi doar ,,pentru o vreme“ (ca și la Saul din Tars). Acest Bar_Isus va avea timp să mediteze la situația lui și să primească eventual Evanghelia vestită de Barnaba și Saul. Până atunci însă este clar că pedepsirea lui Bar-Isus a avut un efect teribil asupra guvernatorului, care s-a grăbit să ,,creadă“, uimit de învățătura Domnului“ (v.12).
III. Oportunitățile dau pe față caracterul
Ioan Marcu ratează (13:13), dar va recupera în final (2 Tim. 4:11). Este clar că Ioan Marcu a căzut la examenul lucrări. Apostolul Pavel îl va judeca aspru și va refuza să-l mai ia alături de ei în călătoriile misionare (Fapte 15:37-39). Nu-l judecați prea aspru pe acest tinerel (Marcu 14:51-52). Dumnezeu îi va face cinstea să scrie cea de a doua Evanghelie din cele patru pe care le avem în Noul Testament !
- Oportunitățile dezvoltă liderii
“Barnaba și Saul” (v. 2), devine “Pavel și tovarășii lui“ (v. 13). În Perga, cel care va predica nu va mai fi Barnaba, ci Pavel. Predica lui este notată ,,în extenso“, tocmai pentru a arăta că mesajul lui Pavel a fost aproape identic cu mesajul lui Petru (Fapte 2:22-36). Este clar că același Dumnezeu care L-a făcut purtător de cuvânt pe Petru, îl alesese acum în aceeași poziție și pe Pavel.
Despre predica ținută de Pavel putem să spunem că Luca a ales-o și a citat-o in extenso pentru a sublinia faptul că Pavel nu a avut ,,o altă Evanghelie“, cum era învinuit (Gal. 1 și 2), ci aceeași Evanghelie ca apostolul Petru.
Prezentarea lecției:
Acceptarea trimiterii (Fapte 13:1-5)
- Conducătorii primesc instrucțiuni (v. 1-3)
- Planul de acțiune (v. 4-5)
Recunoașterea impedimentelor (Fapte 13:6-8)
- Un impostor spiritual (v. 6)
- Un proroc mincinos cu putere (v. 7-8)
Atac zdrobitor (Fapte 13:9-12)
- Diferențe esențiale (v. 9-10)
- Confirmarea (v. 11-12)
Aplicații practice
- Viața este plină de împrejurări neașteptate – schimbări de situație. Cum reacționăm la aceste schimbări?
- Pavel a avut succes în lucrare datorită felului în care a răspuns atunci când lucrurile nu au decurs conform planului.