SCOPUL LECȚIEI: să vorbim despre importanța moștenirii evlavioase a lui Isaac, să oferim dovezi ale prezenței Domnului alături de Isaac și să găsim dovezile prezenței lui Dumnezeu în viața noastră, lucru pentru care să-I mulțumim.
TEXTUL LECȚIEI: Geneza 26:24-33
VERSETUL DE AUR: „Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână.” Geneza 26:25
CONTEXTUL LECȚIEI:
După moartea lui Avraam (Geneza 25:1-11), atenția cărții Geneza se mută asupra moștenitorului său, Isaac. În promisiunile legământului făcut cu Avraam, Dumnezeu Se angajase să asigure ocrotirea și creșterea familiei sale (Geneza 13:16; 15:4-5). Linia familiei a continuat cu a treia generație, când Dumnezeu l-a binecuvântat pe Isaac și pe soția sa, Rebeca, cu doi fii gemeni, Iacov și Esau (Geneza 25:19-26).
Isaac a fost copilul făgăduinței, moștenitorul binecuvântărilor legământului (Geneza 15:3-4; 18:10-14; 21:1-7). Cu toate acestea, siguranța familiei sale nu era încă garantată. Multe dintre experiențele lui Avraam s-au repetat și în viața lui Isaac. Ca și tatăl său, el a devenit un peregrin într-o țară străină (Geneza 26:1; compară cu 12:10). Dumnezeu l-a călăuzit și i-a promis aceleași lucruri pe care i le făgăduise lui Avraam: o țară, o mulțime nenumărată de urmași și binecuvântarea tuturor neamurilor (Geneza 26:2-5; compară cu 12:1-3). Cu toate acestea, Isaac s-a confruntat cu tensiuni în relația cu vecinii săi și cu lupte pentru resurse (Geneza 26:12-15). Neavând o rețea de rude care să-l susțină, era adesea privit cu suspiciune oriunde mergea.
Isaac a manifestat și el aceleași slăbiciuni ca tatăl său, dovedind teamă și lipsă de grijă față de soția sa, Rebeca. De frică să nu fie ucis de filisteni pentru a-i fi luată soția, Isaac a pretins că Rebeca este sora lui (Geneza 26:7; compară cu 12:13; 20:2). În mod ironic, Isaac a folosit această înșelăciune în fața unui rege filistean numit Abimelec, care ar putea fi chiar urmașul regelui ce o luase pe Sara. Prin providența divină, Dumnezeu a făcut ca Abimelec să-l vadă pe Isaac purtându-se tandru cu Rebeca, ceea ce l-a determinat pe rege să interzică oricui să o atingă (Geneza 26:8-11; compară cu 20:3-13).
Atât Avraam, cât și Isaac au avut conflicte cu filistenii din cauza apei. Fiind crescători de turme în regiunea deșertică a Neghevului—unde precipitațiile anuale sunt foarte reduse—ei depindeau de descoperirea surselor de apă pentru a-și hrăni turmele. Primul rege Abimelec a recunoscut în cele din urmă drepturile lui Avraam asupra fântânilor (Geneza 21:25-32), dar după moartea patriarhului, filistenii le-au astupat cu pământ (Geneza 26:15). Pe măsură ce averea lui Isaac creștea, bunăvoința filistenilor se risipea, iar aceștia l-au alungat din ținutul lor (Geneza 26:17-22).
Paralelele dintre istoriile lui Avraam și Isaac sunt esențiale pentru înțelegerea lecției de astăzi. Dumnezeu i-a reafirmat lui Isaac aceleași promisiuni făcute lui Avraam, dar Isaac s-a confruntat cu probleme noi: foștii aliați deveniseră dușmani. În mijlocul acestor încercări, el a vrut să afle dacă Dumnezeu Își va dovedi credincioșia și în viața sa, așa cum o făcuse cu tatăl său.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Promisiunile Legământului (Geneza 26:24-25)
- Dumnezeu îi amintește (v. 24)
- Reacția lui Isaac (v. 25)
- Promisiuni ținute (Geneza 26:26-33)
- Amenințarea cu violență (v. 26-27)
- Pacea (v. 28-31)
- Ocrotirea divină (v. 32-33)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- În calitate de credincioși, cum putem onora tradițiile credinței primite de la generațiile anterioare ale poporului lui Dumnezeu?
- Cum să răspundă credinciosul față de un presupus dușman care-i cere împăcare?
- Cum poți transforma parteneriatele de la locul de muncă într-o modalitate de a-L reprezenta pe Cristos în fața necredincioșilor?
- Cum ai explica unui necredincios semnificația legămintelor biblice?
APLICAȚII PRACTICE:
Scriptura ne vorbește despre un Dumnezeu care a încheiat legăminte cu poporul Său și care a împlinit fiecare promisiune. Cu mult înainte ca Dumnezeu să-i elibereze pe israeliți din Egipt și să le dea Legea pe muntele Sinai, El a făcut un legământ cu strămoșul lor, Avraam. Dumnezeu i-a promis lui Avraam o patrie și urmași la fel de numeroși ca nisipul mării și stelele cerului (Geneza 13:16; 15:5). De asemenea, i-a promis că „toate familiile pământului” vor „fi binecuvântate” prin el și prin urmașii săi (Geneza 12:3). Avraam nu a văzut împlinirea acestor promisiuni în timpul vieții sale, dar a văzut începutul lor atunci când Sara i-a născut un fiu, pe Isaac.
Isaac a devenit moștenitorul acestor promisiuni și a trecut prin multe dintre încercările și dezamăgirile tatălui său. Dar Dumnezeu a fost cu el. Dumnezeu l-a ocrotit pe Isaac în timp ce căuta apă și siguranță. Deși nu putem înțelege pe deplin modul în care Dumnezeu a orchestrat acele împrejurări, vedem că El a transformat dușmanii lui Isaac în aliați. În doar câteva zile, circumstanțele s-au schimbat, iar Isaac nu mai trebuia să se teamă pentru viața sa.
Pentru cititorii de astăzi, relatarea despre Isaac și Abimelec nu înseamnă că Dumnezeu va transforma întotdeauna dușmanii noștri în prieteni. În cazul lui Isaac, Dumnezeu l-a protejat pentru că, prin urmașul său, Isus Cristos, avea să împlinească cea mai importantă promisiune. Prin Isus, Dumnezeu ne oferă împăcare și pace (Romani 5:1).
Harul lui Dumnezeu este oferit chiar și celor care, înaintea Lui, sunt considerați „dușmani” (Romani 5:10). De aceea, avem această mângâiere: chiar dacă alianțele omenești pot eșua, pacea pe care Dumnezeu o oferă prin Isus nu va eșua niciodată. Dumnezeu este întotdeauna credincios în împlinirea promisiunilor Sale.