SCOPUL LECȚIEI: să vorbim despre câteva caracteristici ale viziunii lui Ezechiel, să explicăm natura prorociei, a cărei împlinire se poate materializa într-un mod neașteptat sau surprinzător și să găsim o imagine a viziunii care ne încurajează cel mai mult și să împărtășim cu ceilalți motivul pentru care ne umple de speranță.
TEXTUL LECȚIEI: Ezechiel 47:1-9, 12
VERSETUL DE AUR: „Dar, lângă râul acesta, pe malurile lui, de amândouă părțile, vor crește tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va veșteji și roadele lor nu se vor sfârși; în fiecare lună vor face roade noi, pentru că apele vor ieși din Sfântul Locaș. Roadele lor vor sluji ca hrană și frunzele lor, ca leac.” (Ezechiel 47:12).
CONTEXTUL LECȚIEI:
Cea mai mare parte a informațiilor contextuale din lecțiile anterioare din Ezechiel rămâne valabilă și nu trebuie repetată aici. Ceea ce s-a schimbat în context este trecerea de la adresarea situației prezente a iudeilor în Babilon la o viziune despre viitor. Întregul pasaj Ezechiel 40–48, adică aproximativ 20 la sută din întreaga carte, relatează această viziune. Înțelegerea semnificației și importanței acestei viziuni este esențială pentru a aprecia pe deplin această mare carte. Imaginile „apei vieții”, ale râului și ale împrejurimilor lui au paralele și în alte locuri din Biblie. Apocalipsa 22, în special, oferă mai multe puncte de comparație roditoare.
Viziunea este menită să încurajeze poporul lui Dumnezeu. Exilul le pustiise țara. Capitala le fusese dărâmată. Templul le fusese distrus. Exilații trăiau acum într-o țară străină, sub o putere străină. Deși prorocii vestiseră o întoarcere (Ieremia 29:10–14), mulți se temeau că nu vor mai vedea niciodată Iuda. Viziunile lui Ezechiel le oferă acestor exilați motive de speranță.
Viziunile privesc o cetate nouă și o țară transformată. Slava acestui nou Ierusalim și a lui Iuda va fi mai mare decât ceea ce fusese pierdut.
Viziunea începe în Ezechiel 40:1 cu o consemnare a datei. Prin comparație cu diverse texte și calendare, acea dată ar fi probabil în jurul anului 573 î.Hr. Pe măsură ce cititorul parcurge textul de la 40:1, Ezechiel primește detalii despre o cetate și un templu restaurat. Aceste imagini profetice includ amănunte privitoare la dregătorii care urmau să slujească în noul templu, la împărțirea țării și la instrucțiuni cu privire la rânduiala jertfelor pentru Paște și alte zile speciale. Apoi ajungem la capitolul 47.
STRUCTURA LECȚIEI:
- Călăuzire (Ezechiel 47:1-2)
- Răsărit și miazăzi (v. 1)
- Miazănoapte și răsărit (v. 2)
- Înaintând prin apă (Ezechiel 47:3-5)
- Prima mie de coți (v. 3)
- A doua mie de coți (v. 4a)
- A treia mie de coți (v. 4b)
- A patra mie de coți (v. 5)
- Învățătură (Ezechiel 47:6-9, 12)
- O mulțime de copaci (v. 6-7)
- O mulțime de pești (v. 8-9)
- Pomi roditori (v. 12)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Cum poate apa, în diferitele ei contexte, să ilustreze caracterul sau lucrările lui Dumnezeu? Cum îți modelează răspunsul textele din Psalmii 23:1–2; 24:1–2; Isaia 43:20; 48:18 și Ioan 7:37–39?
- Cum poți folosi imaginea pomului pentru a ilustra un aspect al credinței creștine?
- Cum vei fi un izvor de „râuri de apă vie” (Ioan 7:38) în săptămâna care urmează?
- Cum te încurajează textul de astăzi cu privire la nădejdea vieții veșnice?
APLICAȚII PRACTICE:
Cea mai semnificativă imagine din pasajul de astăzi este aceea a apei. Vechiul Testament folosește simbolul apei pentru a transmite mesajul că „apa vieții” a lui Dumnezeu nu este niciodată stătută, ci mereu disponibilă, activă și dătătoare de viață (Psalmii 1:3; 36:8; 84:5–6; Isaia 12:3; 41:18; 43:19; 66:12; Ieremia 31:9). Isus a folosit în mai multe rânduri imaginea apei pentru a descrie viața din belșug pe care a venit să o aducă. Când a participat la Sărbătoarea Corturilor în Ierusalim, El a declarat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura” (Ioan 7:37–38; compară cu 4:10, 14).
Isus nu cita un singur pasaj anume din Vechiul Testament, ci mesajul general desprins din mai multe pasaje, inclusiv din textul nostru de astăzi. Interesant este faptul că punctul culminant al Sărbătorii Corturilor era turnarea apei, ca parte a simbolismului sărbătorii. Într-un astfel de cadru – poate chiar în timpul ceremoniei turnării apei – Isus a rostit făgăduința Sa despre apa vie.
Un observator a notat că ceremonia turnării apei din cadrul acestei sărbători, pe vremea lui Isus, era interpretată în diferite tradiții iudaice ca o anticipare simbolică a revărsării Duhului, în împlinirea mai multor Scripturi, inclusiv Ezechiel 47:1–9. Evanghelia după Ioan spune că Isus a folosit expresia „apă vie” cu referire la Duhul (Ioan 7:39). Aceasta înseamnă că noi ne putem bucura acum de binecuvântările înviorării spirituale aduse de Duhul Sfânt.