Romanian Baptist Association of USA and Canada

Un Domn, o credință, un botez

  • Despre noi
    • Mărturisirea de credință
    • Scurt istoric
    • Statut de organizare
    • Slujire
    • Rezoluții
  • Biserici
  • Studii biblice
  • Misiune
  • Surori
  • Evenimente
  • Luminătorul
  • Tineret
  • Calendar
  • Contact

Tabăra tinerilor – Colorado 2019

July 31, 2019 by Val Monafu

De câteva decenii bune, în fiecare vară, tinerii baptiști români din SUA și Canada se întâlnesc în Colorado, la tabăra devenită de acum tradițională. De ce Colorado? Din două motive: în primul rând pentru că geografic Colorado e cumva la mijloc, accesibil și pentru cei de pe est, și pentru cei de pe vest, în al doilea rând pentru că e deosebit de pitoresc și frumos. 

De ce sunt atât de importante însă aceste tabere? Iată, mai jos câteva motive pentru care eu cred că suntem binecuvântați ca biserică să avem astfel de tabere:

  1. Creștere spirituală. În fiecare zi, timp de aproape o săptămână, tinerii trăiesc într-o atmosferă de închinare și Cuvânt. Începând cu citirea Bibliei dimineața devreme, rugăciunea în grup dinainte de micul dejun, închinarea de după micul dejun, grupurile mici în care se discută ideile și învățăturile primite la predica din seara precedentă, și apoi capela de seară în care ne închinăm prin cântare, și ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu predicat. Toate acestea legate cumva de momentele spontane de întrebări și discuții pe marginea diferitelor texte din Scriptură, de clipele de rugăciune și de încurajare. În tabără ne concentrăm pe Dumnezeu fără prea multe distracții și cu bucuria și dorința unor oameni care așteaptă ca Dumnezeu să se lase găsit de cei care-l caută cu înfrigurare. Tabăra e ca un fel de sabat prelungit: O săptămână pe care o sfințim pentru Domnul, pe care o închinăm Domnului, iar rezultatele sunt uimitoare. Tinerii sunt mai dornici să citească și să înțeleagă Biblia – am avut numeroase discuții foarte interesante cu tineri care aveau întrebări din textul citit. Tinerii sunt atinși și transformați de cuvântul lui Dumnezeu – asta nu înseamnă că numai la tabără pot și tinerii atinși și transformați de Cuvântului lui Dumnezeu, însă aici, în lipsa altor lucruri care să le distragă atenția, parcă lucrurile se petrec mult mai intens. Nu am nicio îndoială că tinerii cresc spiritual în tabără. Am văzut acest lucru de foarte multe ori și în viața multor tineri. Părinți îmi spun asta după ce se întorc copiii din tabără. Dumnezeu lucrează cu putere și de multe ori, după tabără, avem bucuria să botezăm tinerii care s-au convertit la tabără. 
  2. Ucenicizare și dezvoltare de lideri. Tabăra oferă o ocazie deosebită pentru ucenicizarea tinerilor care sunt încurajați și ajutați să preia conducerea diferitelor activități. Tinerii mai mari, cei cu experiență, conduc închinarea, conduc discuțiile din grupurile mici, sunt lideri de cameră în cabane, conduc jocurile și alte activități, dezvoltându-se ca lideri și învățând din exemplul personal și pe cei mai mici cum să fie lideri. 
  3. Deconectare de la internet și platforme de socializare. Pentru că semnalul telefoanelor mobile e foarte slab în tabără, tinerii au ocazia să se deconecteze de la internet, de la platformele de socializare și să facă o cură de dezintoxicare de toate aceste lucruri care de multe ori ne acaparează atenția și ne consumă foarte mult timp. Această deconectare le dă tinerilor ocazia să ajungă să pună în practică unele discipline spirituale despre care au auzit la biserică, dar poate nu au avut niciodată ocazia să le practice. Citirea zilnică a scripturii, meditarea asupra celor citite, un jurnal zilnic în care să scrie ceea ce au învățat, rugăciune mai profundă și mai îndelungată, toate acestea sunt lucruri pe care le facem la tabără. În tabără tinerii descoperă bucuria contemplării naturii, au timp să se joace și, pur și simplu să redescopere bucuria prieteniilor reale formate și întărite în drumeții, în jurul unui foc de tabără, sau la un joc în grup.
  4. Formarea de relații dintre tineri credincioși. Prieteniile făcute în tabără durează, de obicei, o viață întreagă pentru că sunt închegate între tineri cu aceleași valori și cu aceeași perspectivă biblică asupra lumii și vieții. De multe ori, la această tabără, s-au format prietenii care mai târziu au dus la căsătorie. 

Sunt convins că există și alte beneficii ale taberei RBYA care nu-mi vin acum în minte. V-aș ruga să comentați mai jos dacă vă gândiți și la altele. 

Suntem binecuvântați ca biserici române în America să avem astfel de evenimente ca tabăra din Colorado și vreau să mulțumesc mult echipei RBYA (Romanian Baptist Youth Association) care în fiecare an face posibilă această tabără. Anul acesta echipa RBYA este condusă de Alex Onofrei din Portland care la tabără a fost ajutat de alți membri ai echipei: Slavik Capatină din Asheville, NC, Johnny Moga din Nashville, Nathan și Emma Maduta din Houston, Gloria Hossu din Chicago, Ruth Rauca din San Francisco, Valentina Nirean din Charlotte și Darius Stoica din Los Angeles. Predicator a fost fratele Crys Șimonca din Atlanta care a vorbit foarte bine despre harul lui Dumnezeu, iar grupul de închinare a fost condus de Emma Maduta din Houston. Domnul să îi binecuvânteze pe toți. 

Știu că a fost o vară tare bogată în evenimente pentru toate bisericile. Știu că mulți tineri au fost în călătorii misionare în România și pe alte meleaguri și astfel nu au putut veni în tabără. Știu de asemenea că prețul taberei poate fi puțin cam ridicat pentru unii, însă aș vrea să încurajez părinții, liderii de tineret și păstorii să acorde prioritate acestei tabere anuale atât de importante și de benefice pentru tinerii noștri și să facă un efort să trimită tinerii în tabără. E o lucrare tare bună prin care Dumnezeu lucrează la viața tinerilor. 

Filed Under: Evenimente

Discernământ spiritual – Școala duminicală – 28 iulie 2019

July 24, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Matei 7:1-6, 15-23           VERSETE DE AUR: Matei 7:15-16

SCOPUL LECȚIEI: Să studiem principiile date de Domnul Isus pentru evaluarea faptelor bune; să înțelegem situațiile în care se aplică porunca Domnului Isus de a nu judeca și situațiile în care această poruncă nu se aplică; să identificăm, fiecare personal, atitudinea pe care o avem față de o anumită persoană (condamnare, dragoste divină, sau acceptarea unei conduite păcătoase).

CONTEXTUL LECȚIEI

Orice societate organizată (de exemplu, națiunea lui Israel din Vechiul Testament) are nevoie de judecători care să rezolve disputele apărute între oameni (vezi Exod 18:13-27; Ezra 7:25). Deuteronom 25:1 definește rolul judecătorilor lui Israel ca fiind cei care decid ca „celui nevinovat să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească.” A face opusul – să ierți pe vinovat și osândești pe nevinovat – este o scârbă înaintea Domnului (Proverbe 17:15).

Domnul este judecătorul suprem al întregului pământ (Psalmul 82:8, 105:7). Când judecă, Dumnezeu nu consultă niciun cod de legi, pentru că El este autorul legii. Judecătorii umani se bazează pe legi și sistemul funcționează bine când legile sunt clare și echitabile și sunt aplicate cu imparțialitate. Oamenii însă sunt supuși greșelilor și chiar și judecătorii pot fi corupți sau nedrepți (Luca 18:6).

În timpul lucrării Lui, Domnul Isus nu adoptat rolul de judecător (vezi Luca 12:14). Dar învățăturile Lui conțin distincții morale care identifică ce este drept și nedrept. Domnul Isus nu a ezitat să expună ipocrizia, să identifice lipsa de onestitate, și în acest fel, să judece. Dar El nu se oprește doar la aplicarea strictă a legilor; El a judecat faptele oamenilor în funcție de motivație intrinsecă și în funcție de standarde mai înalte, cum ar fi iubirea aproapelui.

STRUCTURA LECȚIEI

1.Lipsa de judecată (Matei 7:1-6)

  • Avertizarea celor tentați să judece (v. 1-2)
  • Mustrare pentru ipocriți (v. 3-5)
  • Sfaturi pentru învățătorii lipsiți de discernământ (v. 6)

2.După roade îi veți cunoaște (Matei 7:15-23)

  • Roadele profeților mincinoși (v. 15-20)
  • Minunile făcute de făcătorii de minuni falși (v. 21-23)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. În ce situații este mai bine să confruntăm ipocrizia in mod direct (Matei 23:13-15), spre deosebire de o abordare indirectă (Matei 21:45)?
  2. Cum știm care este cel mai bun răspuns la lupii spirituali din biserică (reabilitarea sau eliminarea învățătorilor falși din biserică)? Citiți Romani 16:17, 1 Corinteni 5; 2 Corinteni 2:14-3:9; Tit 3:10; Iuda 22, 23.
  3. În ce mod putem să ne dăm socoteala unii altora cu privire la faptele bune pe care ar trebui să le facem, dar nu le facem, pentru Împărăție?

APLICAȚIE PRACTICĂ

Dacă timpul permite, organizați o discuție pe două grupuri. Primul grup susține situațiile când suntem chemați să judecăm (Matei 7:15-23, Ioan 7:24b, 1 Corinteni 5:12b-13, Filipeni 3:2, 1 Ioan 4:1); al doilea grup susține situațiile în care suntem chemați să nu judecăm (Matei 7:1-6, Ioan 7:24a, 1 Corinteni 5:12a, Romani 14:10-13, Iacov 4:11-12).

Traducerea și adaptarea: Chris Hoble

Filed Under: Studii biblice

Dragostea care transformă – Școala duminicală – 21 iulie 2019

July 18, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Matei 5:38-48          VERSETE DE AUR: Matei 5:43-44

SCOPUL LECȚIEI:Să studiem învățătura Domnului Isus cu privire la felul în care trebuie să ne tratăm prietenii și dușmanii, să explicăm diferențele dintre felul în care se manifestă dragostea umană și cea divină și să stabilim un plan de acțiune concret cu privire la modalitatea prin care vom da dovadă de iubire față de un „dușman” în săptămâna aceasta.

CONTEXTUL LECȚIEI

Matei 5-7, Predica de pe munte, reprezintă cel mai lung pasaj din Evanghelii care conține învățăturile Domnului Isus într-un format unitar (peste 100 de versete). Mulți consideră acest pasaj ca fiind un rezumat a ceea ce înseamnă viața creștină și o descriere a felului în care trebuie să trăim în calitate de cetățeni ai Împărăției cerurilor. Păcatul ne-a făcut dușmani cu Dumnezeu. În Împărăția Lui, Dumnezeu își reinstaurează domnia peste toate lucrurile. El biruiește păcatul și îi invită pe păcătoși – dușmanii Lui – să îi devină prieteni. În Matei 4, Domnul Isus îi provoacă pe ucenici la o neprihănire mai adâncă decât cea a conducătorilor religioși – învățătorii legii și fariseii. El îi invită pe ucenici să treacă dincolo de neprihănirea de suprafață a fariseilor; îi cheamă să aibă o inimă cu adevărat supusă lui Dumnezeu (vezi Psalmul 51:17).

Ucenicii Domnului Isus sunt chemați la un standard mult mai înalt decât restul oamenilor. De exemplu noi suntem chemați nu doar să nu ucidem, ci noi suntem chemați să eliminăm chiar și mânia care ucide (Matei 5:21-26). Suntem chemați nu doar să evităm adulterul și divorțul, ci suntem chemați să ne ținem sub control poftele până la nivelul gândurilor (Matei 5:27-32). Suntem chemați nu doar să evităm nerespectarea promisiunilor sau jurămintelor, ci suntem chemați să spunem adevărul întotdeauna (în acest fel, jurămintele nu mai sunt necesare).

Normele etice prezentate de Domnul Isus sunt cele ale Împărăției Cerurilor și sunt contrare felului de gândire al lumii. În lecția de azi, Domnul Isus continuă învățăturile despre neprihănire manifestată în încă două aspecte ale vieții: răzbunarea și dragostea față de semeni.

STRUCTURA LECȚIEI

1.Întoarcerea obrazului (Matei 5:38-42)

  • Ripostă limitată (Ochi pentru ochi) (v. 38)
  • Lipsa completă a ripostei (v. 39-42)

2.Confruntarea dușmanilor (Matei 5:43-45)

  • Iubire limitată (v. 43)
  • Iubire fără limită (v. 44-45)

3.Cum să devenim ca Tatăl (Matei 5:46-48)

  • O iubire egoistă (v. 46-47)
  • O iubire perfectă (v. 48)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. Ce practici putem adopta în viețile noastre pentru a ne asigura că nu ripostăm când suntem insultați?
  2. Ar trebui să fie diferite aceste practici în cazul în care suntem insultați de un prieten, spre deosebire de o persoană necunoscută?
  3. Când trebuie să fim deschiși, sau nu, față de cei care doresc să împrumute de la noi?
  4. În ce situații e mai bine să dăruim, în loc să dăm împrumut? (Citiți Psalmul 37:21, 112:5; Proverbe 11:5, 22:7, 26; Romani 13:8).
  5. Care sunt câteva modalități practice prin care pot creștinii să îi binecuvânteze pe cei care îi blestemă sau îi vorbesc de rău?
  6. Cum putem să aplicăm standardele lui Dumnezeu în viețile noastre, fără să cădem pradă disperării la gândul că nu vom puteam niciodată în această viață să atingem perfecțiunea? Ce rol are rugăciunea și Duhul Sfânt în acest proces?

APLICAȚIE PRACTICĂ

Cu privire la legea talionului se spune că: „strategia ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ne va lăsa pe toți orbi și știrbi.” Cam aceasta este esența învățăturii Domnului Isus din acest pasaj. În Împărăția lui Dumnezeu nu este loc pentru riposte violente; un astfel de răspuns face ca ambele părți implicate să sufere.

Traducerea și adaptarea: Chris Hoble

Filed Under: Studii biblice

Convenția 2019

July 18, 2019 by Val Monafu

Convenția Asociației Baptiste Române din Statele Unite și Canada va avea loc între 30 august și 1 septembrie 2019 la Vancouver, British Columbia, Canada.

Puteți găsi toate informațiile necesare despre Convenție mai jos:

Site-ul Convenției 2019

Filed Under: Evenimente

Iubiți-vă unii pe alții – Școala duminicală – 14 iulie 2019

July 10, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Matei 5:21-32          VERSETUL DE AUR: Matei 5:23-24

SCOPUL LECȚIEI: Să explicăm relația dintre gândurile păcătoase și faptele păcătoase și să elaborăm o strategie personală de monitorizare mai atentă a gândirii personale.

CONTEXTUL LECȚIEI

Mai mult ca sigur că Matei și-a scris Evanghelia după distrugerea templului din Ierusalim, care a avut loc în anul 70 dCr. După distrugerea templului, religia iudaică s-a concentrat mai puțin asupra sistemului de jertfe practicat de preoții de la templul din Ierusalim și s-a axat mai mult pe Lege și învățătorii Legii. Orice evreu care citea Evanghelia lui Matei ar fi fost foarte atent la ceea ce avea de spus Domnul Isus despre Lege. Intenția lui nu era aceea de a desființa Legea lui Moise, care interzicea uciderea și adulterul. Din contră, Domnul Isus a abordat Legea cu o atitudine de respect. În același timp, a spus că o atitudine de fățărnicie în respectarea Legii nu era de niciun folos, datorită ipocriziei din inimă.

Învățătura Domnului Isus despre neprihănire nu se rezuma doar la neprihănirea fariseilor și a învățătorilor legii, care interziceau uciderea și adulterul, ca atare, dar nu spuneau nimic despre atitudinea inimii. Învățătorii legii și fariseii erau oameni educați, respectați de oamenii de rând pentru cunoștințele lor și pentru viața lor exemplară (23:5-7). Dar Domnul Isus cunoștea inimile acestor învățători (Ioan 2:24) și i-a numit deseori ipocriți (Matei 23:13, 15, 23, 25, 29 etc.).

Următoarele învățături ale Domnului Isus sunt prezentate în trei etape. În primul rând, El numește o poruncă din Legea lui Moise, prezentată ca fiind o poruncă învățată încă din vechime. În al doilea rând, El prezintă o aplicare extinsă a acestei legi, făcută ulterior de învățătorii și interpreții legii. În al treilea rând, Isus prezintă o interpretare mai riguroasă a aceleiași legi, care abordează eliminarea sursei păcatului din inimă, nu doar acțiunea ca atare.

STRUCTURA LECȚIEI

1.Uciderea (Matei 5:21-26)

  • Urmată de judecată (v. 21)
  • Motivată de mânie (v. 22)
  • Reconcilierea care previne (v. 23-26)

2.Adulterul (Matei 5:27-30)

  • Urmat de condamnare (v. 27)
  • Pofta stârnește (v. 28)
  • Rezistarea care previne (v. 29-30)

3.Divorțul (Matei 5:31-32)

  • Finalizat printr-un document (v. 31)
  • Păcatul energizează (v. 32)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. Ce metode pot folosi creștinii pentru a stinge mânia înainte ca aceasta să cadă sub incidența judecății?
  2. Dacă luăm în considerare mânia Domnului Isus din Marcu 11:15-17, care este diferența dintre mânia permisă și mânia păcătoasă? Este această distincție la fel pentru toată lumea, sau diferă în funcție de personalitate?
  3. Care sunt anumite aspecte – nu neapărat păcate – pe care creștinii ar trebuie să le elimine din viețile lor pentru evita păcatul?
  4. Cum ar trebui să abordeze conducătorii bisericii situația persoanelor deja divorțate care doresc să se recăsătorească, în cazul în care divorțul nu întrunește condițiile descrise de Domnul Isus în lecția de azi? Cum se aplică în acest caz învățăturile din Ieremia 3:1, Maleahi 2:16, Matei 19:3-9, 1 Corinteni 7:10-15?

APLICAȚII PRACTICE

  1. Mânia, adulterul, poftele; acestea nu sunt subiecte ușoare și nici plăcute. Dar există foarte mulți oameni care se confruntă cu aceste probleme sau care sunt afectați de acestea. De multe ori putem ascunde în inimă gânduri, atitudini și motivații necurate. Domnul Isus ne cheamă la o neprihănire autentică, o atitudine interioară care nu justifică și nu scuză mânia sau poftele, chiar dacă acestea nu duc la ucidere sau adulter, ca atare.
  2. Răspunsul adecvat la această chemare la neprihănire nu este doar un set de reguli pe care trebuie să le urmăm; este nevoie să avem dragoste pentru Dumnezeu și pentru semeni (Matei 22:34-40, Marcu 12:28-34, Luca 10:25-28, 1 Ioan 4:7-12). Isus ne arată cât suntem de lipsiți de neprihănire și cât de mult avem nevoie de harul lui Dumnezeu.
  3. Faptele noastre bune sunt zadarnice dacă vin dintr-o inimă întunecată. Doar când inimile noastre sunt devotate în întregime lui Dumnezeu, faptele noastre de milă și dreptate vor fi plăcute lui Dumnezeu, vor fi o slujire plăcută motivată de o viață transformată (Romani 12:1-2).

Traducerea și adaptarea: Chris Hoble

Filed Under: Studii biblice

Împlinirea Legii – Școala duminicală – 7 iulie 2019

July 3, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI:Matei 5:13-20          VERSETUL DE AUR: Matei 5:16

SCOPUL LECȚIEI:Această lecție este un prilej de evaluare a umblării noastre creștine, în special a măsurii în care suntem „sare” și „lumină”; este, de asemenea, o ocazie de a studia, în contrast, neprihănirea practicată de învățătorii legii și de farisei, pe de o parte, și neprihănirea Domnului Isus, pe de altă parte.

CONTEXTUL LECȚIEI

Capitolele 5-7 din Evanghelia după Matei conțin Predica Domnului Isus de pe munte. Această secțiune debutează cu binecunoscutele Fericiri (lecția de săptămâna trecută). Opt fericiri sunt la persoana a treia, un indiciu al caracterului lor general (Matei 5:3-9). În cele două versete care urmează, Isus trece de la persoana a treia la persoana a doua, ceea ce indică faptul că se adresa direct ucenicilor Săi. Aceștia au fost avertizați să se aștepte la insulte, persecuții și batjocuri. Dar, în același timp, ucenicii au fost încurajați să nu lase aceste lucruri să îi împiedice în a-și îndeplini rolul special pe care Domnul Isus îl avea pentru ei – subiectul lecției de azi.

STRUCTURA LECȚIEI

1.Cine sunt ucenicii (Matei 5:13-16)

  • Sarea pământului (v. 13)
  • O lumină puternică (v. 14-16)

2.Cine este Domnul Isus (Matei 5:17-20)

  • Împlinirea Legii (v. 17-18)
  • Învățător al neprihănirii (v. 19-20)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. Care proprietate a sării este mai importantă pentru tine: sarea în calitatea de conservant, sau capacitatea sării de a provoca setea? De ce?
  2. Care sunt câteva modalități practice de a te asigura că lumina ta – reflectarea luminii Domnului Isus – este vizibilă pentru cei din jur?
  3. Cum putem să ne asigurăm că nu ne înșelăm singuri în privința strălucirii luminii noastre?
  4. Cum ar beneficia un creștin de prezența în viața lui/ei a unui partener de responsabilitate în privința luminii?
  5. Ce se poate face în biserică pentru a menține integritatea învățăturii Cuvântului lui Dumnezeu?
  6. În ce fel se aseamănă și se deosebesc faptul de a fi lumină și umblarea în neprihănire?

APLICAȚIE PRACTICĂ

Cântarea copiilor spune: „Vreau mica mea lumină, liberă să strălucești!” Este o cântare lipsită de pretenții, fără limită de timp, fără precizarea rezultatelor așteptate, fără o strategie elaborată, dar ea reflectă esența vieții creștine: lumina noastră – viețile noastre – trebuie să reflecte lumina Domnului Isus. Fie care viețile noastre și bisericile noastre să fie stâlpi de lumină care să aducă speranță într-o lume întunecată.

Traducerea și adaptarea: Chris Hoble

Filed Under: Studii biblice

Atitudini corecte – Școala duminicală – 30 iunie 2019

June 28, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Matei 5:1-12            VERSETUL DE AUR: Matei 5:12

“Bucurați-vă și înveseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.”— Matei 5:12

SCOPUL LECȚIEI: Să specificăm caracteristicile care definesc o viață binecuvântată; să identificăm exemple în care învățăturile lui Domnului Isus merg împotriva standardelor lumii; să ne îndemnăm unii pe alții la o trăire care reflectă “atitudini binecuvântate.”

CONTEXTUL LECȚIEI

Cuvântul fericire (sau beatitudine) nu apare în Noul Testament în original (greacă). El ne-a parvenit prin limba latină, și înseamnă o binecuvântare. Fericirile din Biblie încep cu cuvântul ferice. O sursă bogată de astfel de fericiri o găsim în cartea Psalmi, care încep cu tocmai acest cuvânt, ferice (Psalmul 1:1). Domnul Isus a rostit multe binecuvântări pe care scriitorii Noului Testament le-au păstrat în Evanghelii și Epistole.

La temelia binecuvântărilor lui Dumnezeu se află dragostea Sa. Omul binecuvântat de Dumnezeu primește o expresie a dragostei Divine, fie că realizează acest lucru sau nu (Matei 5:45). Dintre cei binecuvântați, Dumnezeu alege pe unii pentru favoruri divine (Luca 1:30, 42).

Unele binecuvântări au atât o împlinire în prezent, cât și una viitoare. Când ești binecuvântat, beneficiile sunt evidente acum sau vor fi în viitorul apropiat. Spre deosebire de blesteme, binecuvântările nu sunt niciodată dobândite (ca merit), ci sunt acordate de Dumnezeu după buna Sa plăcere (vezi Psalmul 8). Mai mult, însăși o faptă neprihănită poate fi considerată o binecuvântare, deoarece virtutea este o parte din răsplata ei. Când zice “Ferice de cei ce n-au văzut, și au crezut,” Domnul Isus nu ne îndeamnă să credem pentru a primi o binecuvântare, ci ne spune că starea de a crede este, în ea însăși, o binecuvântare.

Atât Matei cât și Luca includ în Evanghelii Fericirile rostite de Domnul Isus în predicile Sale (comparați cu Luca 6:20-23). Chiar dacă e vorba de două predici rostite cu ocazii diferite, există foarte multe puncte comune. În general, Fericirile au următorul format: (1) declară un anumit grup de oameni ”fericiți,” iar apoi (2) explică de ce îi numește fericiți sau care este rezultatul acelei stări binecuvântate.

STRUCTURA LECȚIEI

1.Preludiu (Matei 5:1-2)

  • Muntele (v. 1)
  • Cuvintele lui Domnului Isus (v. 2)

2. Binecuvântări (Matei 5:3-12)

  • Binecuvântări pentru cei nenorociți (v. 3-6)
  • Binecuvântări pentru cei plini de nădejde (v. 7-12)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  • În ce situații ar trebui să ne concentrăm asupra învățăturii (predării) prin viu grai? În ce situații ar trebui să folosim metode în scris? Cum putem combina oralul cu scrisul (ca de exemplu, PowerPoint) pentru un impact sporit?
  • Considerați că este bine să combinăm misiunea către cei săraci în duhul cu misiunea către cei săraci în cele materiale? De ce? Citiți Ioan 6:26, și indicați dacă vă influențează răspunsul, într-un fel sau altul. Apoi citiți Romani 15:27, și răspundeți la aceeași întrebare.
  • Cum putem noi, creștinii, să fim o binecuvântată mângâiere pentru cei ce plâng (cei ce au pierdut pe cineva drag)? Există situații în care e mai bine să nu încercăm să mângâiem pe cei ce plâng? Care sunt acelea?
  • Ce măsuri de protecție putem adopta, pentru ca atunci când facem un bine (milostenie) să nu înrăutățim lucrurile?
  • Cum putem fi exemple de oameni cu inima curată, fără însă a da impresia că ne considerăm mai ”sfinți” ca alții? Consultați unul din pasajele care vorbesc despre conștiință (cuget) – 1 Corinteni 10:23-32.

APLICAȚII PRACTICE

  • Luate la un loc, Fericirile descriu caracteristicile oamenilor care-L caută pe Dumnezeu cu toată inima. O astfel de viață, care-L onorează pe Dumnezeu, este rareori recunoscută sau prețuită de societate; credinciosul poate, prin urmare, să se întrebe: ”se merită efortul?” Promisiunea Domnului Isus este: ”Da, se merită!” și ne dă speranța binecuvântării lui Dumnezeu.

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

Filed Under: Studii biblice

Inimi unite în dragoste – Școala duminicală – 23 iunie 2019

June 20, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Coloseni 2:1-15                                VERSETUL DE AUR: Coloseni 2:6-7

“Astfel, dar, după cum ați primit pe Hristos Domnul Isus, Domnul, așa să și umblați în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date, și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu.”— Coloseni 2:6-7

SCOPUL LECȚIEI: Să specificăm trei lucruri pe care cei credincioși le au în Cristos; să comparăm și contrastăm înțelesurile și semnificațiile tăierii împrejur și ale botezului; să identificăm un domeniu al vieții în care să creștem sau să ne maturizăm în umblarea zilnică cu Cristos.

CONTEXTUL LECȚIEI

Membrii bisericii din Colose veneau din medii religioase diverse. Unii veneau din iudaism, alții dintr-un amestec de religii păgâne din toate colțurile Imperiului Roman; unii aparținuseră religiilor mistice care promiteau iluminare spirituală prin cunoașterea secretelor; alții sistemelor filosofice sofisticate sau grupărilor care practicau magia neagră. Fiecare grupare avea pretenția deținerii adevărului. Unii credincioși din Colose au încercat să suplimenteze Evanghelia cu un amestec de elemente din acest bazar de religii și filosofii. Pentru unii, ispita de a te încrede mai degrabă în cunoștințele omenești decât în credința în Cristos și în cunoașterea Lui, s-a dovedit a fi irezistibilă.

STRUCTURA LECȚIEI

  1. Grija izvorâtă din dragoste (Coloseni 2:1-5)
  • Râvna lui Pavel (v. 1)
  • Scopul lui Pavel (v. 2-3)
  • Prezența lui Pavel (v. 4-5)
  1. Creșterea dragostei (Coloseni 2:6-7)
  • Umblarea în Cristos (v. 6)
  • Întărirea în Cristos (v. 7)
  1. Acțiunile dragostei (Coloseni 2:8-12)
  • Respingeți gândirea lumească (v. 8)
  • Acceptați-L pe Cristos pe deplin (v. 9-10)
  • Primiți curățirea (v. 11)
  • Înviați la o viață plină (v. 12)
  1. Triumful dragostei (Coloseni 2:13-15)
  • Cristos biruiește păcatul (v. 13)
  • Cristos împlinește Legea (v. 14)
  • Cristos ne dăruiește biruința (v. 15)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. Cum putem să ne manifestăm grija și preocuparea față de cei din jur într-un fel care va fi primit și apreciat de ei? Cum putem exprima această grijă/preocupare atât prin metode verbale (cuvinte) cât și non-verbale?
  2. Cum poate adunarea noastră să promoveze mai clar idea de unitate și scop comun? Cum se poate face acest lucru în mod public, oficial, cât și de la persoană la persoană?
  3. În ce fel de circumstanțe putem oferi încurajare prin exprimarea bucuriei vizavi de realizările cuiva?
  4. Care sunt pasajele din Scriptură care v-au fost de folos în îmbinarea credinței cu botezul și cu umblarea zi de zi ca credincioși? Cum putem să-i ajutăm și pe alții să vadă această legătură?
  5. Cum putem să-i ajutăm pe frații noștri să biruiască sentimentele de vină pentru păcatele din trecutul lor?

APLICAȚII PRACTICE

  • Domnul Isus este mai presus de întreaga creație, iar noi avem totul deplin în El; de aceea, nu ducem lipsă de nimic. Nu ne lăsăm amăgiți de învățături străine, ci, plini de încredere, continuăm fermi pe calea trasată de Domnul Isus. Tată, ajută-ne să fim înrădăcinați și zidiți în Cristos, întăriți în credința noastră!

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

Filed Under: Studii biblice

Jertfa Noului Legământ – Școala duminicală – 16 iunie 2019

June 13, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Evrei 9:11-22                                    VERSETUL DE AUR: Evrei 9:22

“Și, după Lege, aproape totul este curățat cu sânge; și fără vărsare de sânge nu este iertare.”— Evrei 9:22

SCOPUL LECȚIEI: Să definim rolurile Domnului Isus ca mare preot și mijlocitor; să explicăm semnificația morții lui Cristos; să-i mulțumim Domnului în rugăciune pentru jertfa Sa.

CONTEXTUL LECȚIEI

La temelia lecției de azi se află trei concepte vitale pe care le regăsim în Epistola către Evrei. Ele sunt: marele preot, legământul, și sângele. Importanța lor este subliniată de folosirea lor mai frecventă în Cartea Evrei decât în orice altă carte (comparabilă ca mărime) din Noul Testament.

Preotul este un intermediar; alt termen pe care-l putem folosi este mediator. În Vechiul Testament, acest rol implica mijlocirea înaintea lui Dumnezeu în locul celor necurați (vezi Leveticul 14, 15). Fundamentul preoției se găsește în Vechiul Testament în Exodul 28, 29 și Leviticul 8. Marele preot era cel „pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere” (Leviticul 21:10).

Cuvântul original tradus ca “legământ” apare de 33 de ori în Noul Testament, din care de 17 ori în Cartea Evrei. În capitolul 8 ni se spune că Domnul Isus a căpătat o slujbă mai înaltă decât slujba de preot în vechiul legământ; El a devenit, astfel, mijlocitorul unui legământ superior – un legământ bazat pe făgăduințe mai bune (Evrei 8:1-2, 6). Când autorul cărții Evrei citează din Ieremia 31:31-34, cu privire la noul legământ (Evrei 8:8-12), se înțelege că vechiul legământ avea un “cusur.” Acest “cusur,” însă, nu este din partea lui Dumnezeu. Omenirea s-a dovedit neputincioasă și nedoritoare de a respecta condițiile legământului (Evrei 8:7-8, 13). În capitolul 9 ne este descris sanctuarul Vechiului Testament (Cortul). Acest Cort, cât și Templul care i-au urmat, ofereau poporului doar un acces limitat la Dumnezeu. Existau încă bariere între om și Dumnezeu (compară Exodul 29:9 cu Evrei 9:7-8).

Scriptura echivalează sângele cu viața unei făpturi (Geneza 9:4, Leviticul 17:10-14, Deuteronomul 12:23). Vedem în mod explicit cum fost folosit sângele animalelor sacrificate pentru a-l salva pe Israel în Egipt (Exodul 12:7). De asemenea sângele este pomenit în contextul morții violente (Gen 4:10, Matei 27:4, 24-25). Paragraful din Evrei 9:1-10 descrie închinarea și jertfele vechiului legământ ca fiind temporare și inadecvate pentru a curăți de păcatele lor pe cei ce se închină. În planul de răscumpărare divin, aceste jertfe anticipau ”o vreme de îndreptare” care urma să vină prin lucrarea lui Cristos (Evrei 9:10).

STRUCTURA LECȚIEI

  1. O soluție mai bună (Evrei 9:11-14)
  • În sanctuarul ceresc (v. 11)
  • Pentru o răscumpărare veșnică (v. 12)
  • Pentru o curățire deplină (v. 13-14)
  1. Un Mijlocitor mai bun (Evrei 9:15-17)
  • Prin mijlocirea Domnului Isus (v. 15)
  • Prin moartea Domnului Isus (v. 16-17)
  1. O moarte necesară (Evrei 9:18-22)
  • Sfințire cu sânge (v. 18-20)
  • Iertare prin sânge (v. 21-22)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  • Am putea include între doctrinele de bază rolul lui Cristos ca Mare Preot al noului legământ, sau să rezervăm această învățătură pentru cursurile de ”avansați”? De ce? Comparați și contrastați categoriile din 1 Corinteni 3:1-2 și Evrei 5:11-6:3.
  • Cum putem fi ajutați în lupta împotriva ispitelor de adevărurile din Evrei 9:12? Citiți de asemenea Matei 5:48; Romani 6:1-2, 12-13; 8:12-13; 10:9-11; Efeseni 4:22-24; Filipeni 2:12; Iacov 2:14-17; 1 Petru 1:15-16; și 1 Ioan 3:3. Care este rolul nostru și care sunt rolurile lui Cristos și ale Duhului Sfânt în această privință?
  • Conștienți de curățirea pe care a făcut-o Cristos cu privire la ”faptele moarte,” care va fi efectul acestei curățiri asupra purtării noastre în săptămâna care urmează? Cum vă influențează răspunsul textele din Romani 6:1-4 și Evrei 6:1-3?
  • Cum ar trebui să ni se schimbe perspectiva asupra vieții în momentul în care realizăm că am intrat într-un legământ, sau contract, cu Dumnezeul universului? Un legământ ai cărui termeni au fost stabiliți de Dumnezeu, și pe care noi îi putem accepta sau respinge (nu-i putem schimba).
  • Cum putem demonstra mai bine puterea curățitoare a sângelui lui Cristos: prin abilitățile noastre de a explica Evanghelia, sau prin exemplul unei vieți transformate? Comparați și contrastați Romani 10:17; 1 Corinteni 9:19-22; 1 Timotei 3:7; 1 Petru 3:1-2, 15.

APLICAȚII PRACTICE

  • Sub vechiul legământ, aproape totul era curățat cu sânge. Noul legământ, însă, ne înfățișează o curățire mai profundă, mai largă și definitivă (o dată pentru totdeauna) pe care o face sângele lui Cristos. Sângele taurilor și al țapilor n-au putut niciodată să ispășească pe deplin păcatele trecute, prezente și viitoare. Salvarea deplină a necesitat sângele dătător de viață al Fiului lui Dumnezeu.
  • Domnul Isus ne invită zicând: “Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veți bea din el.” (1 Cor 11:25). Noi facem lucrul acesta ori de câte ori ne adunăm în jurul mesei Domnului. Prin jertfa lui Cristos, am intrat într-o relație cu Dumnezeu, prin noul legământ. Ni s-a acordat intrare deplină la Tatăl prin Cristos. Aleluia, ce Mântuitor minunat!

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

Filed Under: Studii biblice

Domnul Isus pecetluiește Noul Legământ – Școala duminicală – 9 iunie 2019

June 6, 2019 by Val Monafu

TEXTUL LECȚIEI: Marcu 15:6-15, 25-26, 33-39                       VERSETUL DE AUR: Marcu 15:39

SCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm evenimentele care au avut loc în Vinerea Mare; să observăm că răstignirea Domnului Isus, descrisă în Marcu, reprezintă suferința în locul omenirii în păcat; să decidem cum vom arăta în săptămâna care urmează, având în vedere faptul că Domnul Isus, cel ce a suferit, este Domn și Rege în viețile noastre.

CONTEXTUL LECȚIEI

Imperiul Roman a fost una dintre puterile militare care au subjugat Israelul de-a lungul istoriei. Înaintea lui s-au succedat Egiptul, Asiria, Babilonul și Persia. Stăpânirea romană nu era problematică doar din punct de vedere politic; ea reprezenta o problemă și din punct de vedere religios. Pentru romani, autoritatea supremă era Roma, nu Dumnezeul lui Israel. Mulți oameni din vremea Domnului Isus sperau într-un lider militar puternic, care să scuture, cu ajutorul lui Dumnezeu, jugul roman. Acest lider ar fi urmat să instituie domnia lui Dumnezeu asupra întregii lumi, începând din Ierusalim.

Una din metodele Romei de a stârpi orice început de revoltă era răstignirea. Această metodă de execuție consta în atârnarea victimei pe un lemn, prinsă în cuie în mâini și în picioare. Moartea era înceată și survenea prin șoc, deshidratare și hemoragie. Romanii rezervau acest fel de execuție pentru aceia a căror pedeapsă trebuia să servească drept exemplu pentru alții.

Anterior evenimentelor din lecția de azi, Domnul Isus le vorbise în mod repetat ucenicilor despre moartea și învierea Sa (Marcu 8:31, 9:31, 10:33-34). Domnul Isus știa că-i stă în putere să evite moartea, și totuși a ales să se supună voii Tatălui. A trăit aceleași sentimente pe care le trăiește orice condamnat la moarte (14:35-36). Știa că moartea Sa urma să fie o jertfă pentru cei mulți (10:45, 14:22-25).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Domnul Isus este dat în schimbul unui răzvrătit (Marcu 15:6-15)

  • Propunerea lui Pilat (v. 6-10)
  • Cererea mulțimii (v. 11-15)

2. Domnul Isus este înălțat pe o cruce (Marcu 15:25-26)

  • Răstignirea (v. 25)
  • Identitatea celui răstignit (v. 26)

3. Domnul Isus suferă pe cruce (Marcu 15:33-39)

  • Strigătul celui neprihănit (v. 33-34)
  • Răspunsurile batjocoritorilor (v. 35-36)
  • Moartea Regelui (v. 37)
  • Sfâșierea perdelei din templu (v. 38)
  • Mărturia unui ostaș (v. 39)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  1. Ce învățăm din această lecție cu privire la felul în care să răspundem acuzațiilor nedrepte? Citiți de asemenea Psalmul 37:1-8, 139:21-22; Matei 5:39, 23:37; Romani 12:17-19; 1 Tesaloniceni 5:15; Iacov 1:2-4; 1 Petru 2:20b-23, 3:9-17, 4:14-19.
  2. Uneori cei ce se împotrivesc lui Cristos și Evangheliei stârnesc și pe alții, făcând apel la emoții; fie la locul de munca, la școală, sau în familie; cum ar trebui să răspundem acestor provocări?
  3. Care ar unele aspecte din viața de zi cu zi în care am putea urma exemplul de sacrificiu al lui Cristos, prin a pune interesele altora mai presus de ale noastre?
  4. Cum putem să încurajăm pe cei ce se simt abandonați de Dumnezeu, în diferite perioade ale vieții lor? Care ar fi diferențele în metodele de încurajare atunci când persoana suferă consecințele unor decizii neînțelepte, față de situațiile în care persoana suferă pe nedrept?

APLICAȚII PRACTICE

  1. Istorisirea morții Domnului Isus ne confruntă cu următoarele întrebări: Cine este Împăratul meu? Sunt condus de porniri egoiste, sau de părerile altora, de presiunea de a mă conforma normelor culturale, sau de poverile trecutului? Este Cristos cel crucificat cu adevărat Împăratul meu?
  2. Un alt fel de a pune întrebarea este: Care sunt lucrurile primordiale în viața mea? Să îmi urmez visurile, să se facă toate după placul meu, să obțin tot ce vreau, să îi impresionez pe cei din jur? Sau mă dăruiesc pe mine însumi în folosul altora, așa cum a procedat Domnul Isus?
  3. Domnul Isus nu s-a înălțat prin insurecții sângeroase sau metode lumești. El S-a smerit până la moarte de cruce. Făcând așa, Domnul Isus a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu. Urmezi tu calea Împăratului? Esența Evangheliei constă în chemarea adresată tuturor oamenilor de a-L urma pe Împăratul răstignit și apoi înviat, Domnul Isus Cristos. Cu toții avem nevoie de mila Sa, și nimeni nu este dincolo de puterea brațului Său de a ne prinde.

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

Filed Under: Studii biblice

  • « Previous Page
  • 1
  • …
  • 35
  • 36
  • 37
  • 38
  • 39
  • 40
  • Next Page »

Materiale recente

  • Copiii, un dar și un model de urmat – Școala duminicală – 19 aprilie 2026
  • Dumnezeu are toată autoritatea – Școala duminicală – 12 aprilie 2026
  • Învierea – nădejdea viitoare – Școala duminicală – 5 aprilie 2026
  • Așteptând Pacea Domnului – Școala duminicală – 29 martie 2026
  • Fără diviziuni în biserică – Școala duminicală – 22 martie 2026
  • Implicarea în comunitate – Școala duminicală – 15 martie 2026
  • Sărbătoare la biserica Harul din Spokane
  • Învățături despre stăpânirea de sine – Școala duminicală – 8 martie 2026
  • Iubește-L pe Dumnezeu, iubește-ți aproapele – Școala duminicală – 1 martie 2026
  • Slujire și misiune – Școala duminicală – 22 februarie 2026
  • Ziua Domnului – Școala duminicală – 15 februarie 2026
  • Botezul și Cina Domnului – Școala duminicală – 8 februarie 2026
  • Biserica – Școala Duminicală – 1 februarie 2026
  • Chemare și creștere – Școala duminicală – 25 ianuarie 2026
  • Rugăciune și smerenie – Școala duminicală – 18 ianuarie 2026

Copyright © 2026 · News Pro Theme on Genesis Framework · WordPress · Log in