SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem și să discutăm motivele pentru care trebuie să-L lăudăm pe Dumnezeu. Să identificăm care sunt influențele care nu împiedică să ne amintim despre credincioșia lui Dumnezeu și apoi să ne amintim câteva experiențe personale ce dovedesc dragostea lui Dumnezeu.

TEXTUL LECȚIEI: Psalmul 107:1-9, 39-43 VERSETUL DE AUR: Psalmul 107:6

“Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor.“ — Psalmul 107:6

CONTEXTUL LECȚIEI

Psalmul 107 deschide Cartea a V-a, care constă din capitolele 107–150. În rolul său de tranziție, Psalmul 107 cuprinde, de asemenea, o serie de psalmi mai lungi, și anume Psalmii 104-106. Aceștia evidențiază lucrările mari ale lui Dumnezeu în lumea pe care a creat-o (Psalmul 104) și în numele poporului Său de-a lungul secolelor (105; 106). Acesta din urmă include diverse circumstanțe de mari încercări prin care Domnul s-a arătat capabil să vină în ajutorul celor aflați în dificultate. Psalmii din acest grup sunt specifici în afirmarea măreției Domnului și a minunilor care demonstrează această măreție (exemple: 104: 1, 24; 105: 2, 5; 106: 2). Un refren repetat în Psalmul 107 are același scop (107: 8, 15, 21, 31). Niciunul dintre Psalmii din acest subgrup nu este atribuit unui autor anume. Cu toate acestea, Psalmii înșiși sugerează că au fost scriși după întoarcerea exilaților din Babilon. Cea mai timpurie scriere posibilă ar fi în jurul anului 538 î.Hr.

Acțiunile mântuitoare atribuite lui Dumnezeu în Psalmul 107 ar trebui luate în considerare în lumina legământului stabilit de Dumnezeu cu poporul lui Israel. Acel legământ a promis ce va face Domnul ca răspuns atât la ascultarea, cât și la neascultarea oamenilor. Binecuvântările precum abundența agricolă și respectul din partea națiunilor înconjurătoare ar urma ascultării (Deuteronom 28: 1-14). Dar blestemele precum boala, foametea și subjugarea de către dușmani, ar veni dacă poporul l-ar abandona pe Domnul pentru alți dumnezei (28: 15–68).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Dumnezeul celor răscumpărați (Psalmul 107:1-9)

• Chemare la închinare (v. 1)
• Motivația închinării (v. 2-3)
• Timpul disperării (v. 4-5)
• Timpul eliberării (v. 6-9)

2. Dumnezeul acțiunilor neașteptate (Psalmul 107:39-43)

• Smerirea celor mari (v. 39-40)
• Înălțarea celor smeriți (v. 41)
• Încurajarea celor înțelepți (v. 42-43)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

• Care ar fi o modalitate nouă prin care am putea să-i mulțumim lui Dumnezeu prin faptele noastre și nu numai prin vorbe? Dați câteva exemple și decideți când veți începe.
• Cum ne-am putea schimba viața de rugăciune ca să nu strigăm către Domnul numai când avem probleme? Ce se poate întâmpla cu cei care nu fac această schimbare?
• Care dintre ideile sau poruncile din lecția de astăzi vi se pare cel mai greu de îndeplinit? De ce? Cum puteți rezolva această problemă?

APLICAȚII PRACTICE

• Să nu uităm dragostea lui Dumnezeu pentru noi demonstrată prin binecuvântări și prin grija ce o poartă celor care Îl cinstesc și Îi slujesc cu credincioșie. Domnul Isus a vorbit despre binecuvântările oferite celor care caută mai întâi „Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui” (Matei 6:33). Cu toate acestea, acest lucru trebuie temperat de conștientizarea faptului că și în vremurile în care lipsesc binecuvântările, prezența și harul lui Dumnezeu nu le-au fost refuzate credincioșilor. Și acest lucru este amintit în mod constant în Scriptură (exemple: 2 Corinteni 9: 10-11; 12: 7-10; Filipeni 4: 15-19). Dumnezeu poate și continuă să facă lucrările amintite în acest Psalm, precum hrănirea celor flămânzi (Psalmul 107: 9) și eliberarea săracilor din sărăcia lor (107: 41). Acestea sunt lucruri de sărbătorit! 
• Dar recunoștința față de Dumnezeu este întotdeauna menită să facă parte din comportamentul nostru spiritual (1 Tesaloniceni 5:18). Nu trebuie să depindă de împlinirea nevoilor (sau dorințelor) materiale. Latura fizică a vieții contează într-adevăr, dar nu este singura dimensiune a realității. Pavel a exprimat clar tensiunea: „chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi” (2 Corinteni 4:16; comparați Filipeni 2:7-11). Pentru creștini, există întotdeauna cel mai important motiv pentru a mulțumi: răscumpărarea noastră în Domnul Isus (Coloseni 1: 12-14; 1 Petru 1: 3-5). Speranța în viitoarea noastră înviere ne oferă motive atât pentru a sărbători lucrarea pe care a făcut-o Domnul Isus pe cruce, cât și pentru lucrarea pe care Duhul Sfânt o face în viața noastră, pregătindu-ne pentru o veșnicie de laudă pentru Dumnezeu.

SCOPUL LECȚIEI: Să identificăm aspectele de justiție din Psalmul 9 și să comparăm diferențele dintre ele. Apoi, vom încerca să înțelegem grija lui Dumnezeu pentru dreptate.

TEXTUL LECȚIEI: Psalmul 9:1-12 VERSETUL DE AUR: Psalmul 9:8

“ El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire.“ — Psalmul 9:8

CONTEXTUL LECȚIEI

Găsit în Cartea I a Psaltirii, Psalmul 9 este unul dintre acrostihurile alfabetice împrăștiați în Psalmi (alte exemple: Psalmii 119; 145). Un acrostih alfabetic este unul în care fiecare verset, sau strofă începe cu o literă succesivă a alfabetului. În limba engleză, ar arăta astfel: Rândul 1 începe cu un cuvânt care începe cu A, Rândul 2 începe cu un cuvânt care începe cu B, Rândul 3 începe cu un cuvânt care începe cu C, etc. Această tehnică ajută la memorare. Dar, din păcate, acest ajutor este de obicei „pierdut în traducere”, deoarece alfabetele variază între limbi. Formatul acrostih care începe în Psalmul 9:2, continuă în Psalmul 10. Aceasta sugerează că aceste două poezii au fost inițial una. Din punct de vedere al conținutului, acest lucru are sens: Psalmul 9 se concentrează pe eliberarea celor drepți de către Dumnezeu, în timp ce Psalmul 10 se bazează pe judecata lui Dumnezeu asupra celor răi. Pentru psalmist și în toată Scriptura, aceste două concepte merg mână în mână. Dreptatea lui Dumnezeu presupune atât susținerea celor asupriți, cât și oprirea asupritorilor (de exemplu: Proverbe 10:30). Alți doi factori sugerează în continuare că acești doi psalmi erau inițial unul: (1) Psalmul 9 are un titlu care introduce Psalmul, în timp ce Psalmului 10 îi lipsește o astfel de caracteristică, pe care o au toți ceilalți psalmi din Cartea I, cu excepția Psalmilor 1 și 2; și (2) Psalmul 9 se încheie cu termenul „Selah”. Cuvântul este probabil o notație muzicală care indică o pauză în recitarea unui cântec. Drept urmare, vechea traducere greacă a cărții Psalmilor combină Psalmii 9 și 10 într-un singur psalm. 

STRUCTURA LECȚIEI

1. Împotriva celor răi (Psalmul 9:1-6)

• Laude pentru Domnul (v. 1-2)
• Căderea dușmanilor (v. 3-6)

2. De partea celor asupriți (Psalmul 9:7-12)

• Judecata este a Domnului (v. 7-8)
• Scăparea este la Domnul (v. 9-10)
• Din nou lăudăm pe Domnul (v. 11-12)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

• Ce ar trebui să se întâmple oare ca să se petreacă o schimbare în modul nostru de închinare, de la rutină și lipsă de entuziasm, la o închinare din toată inima, plină de har? 
• În ce fel am putea fi mâinile și picioarele lui Dumnezeu săptămâna aceasta, slujind ca un loc de scăpare în Domnul pentru cei asupriți? Cine sunt cei asupriți?
• Cum am putea să-i îndrumăm și să-i ajutăm pe cei ce se simt părăsiți de Dumnezeu? (vezi Marcu 15:34 și Evrei 13:5) 
• În ce fel putem comunica cu claritate că strângerea darurilor (colecta) este și ea un act important de închinare înaintea Domnului?

APLICAȚII PRACTICE

Asuprirea vine în toate formele și dimensiunile; este o epidemie globală. Dumnezeul lui Israel nu a ignorat pe cei asupriți și nici poporul Său, din nicio epocă, nu ar trebui să îi ignore. Dar nu trebuie să ne lăsăm ademeniți de lucrurile din lume care ne provoacă frica. Răspunsul este să ne concentrăm mai mult pe Scriptură. Numai Biblia ne poate da o perspectivă biblică asupra asupririi. Psalmul 9 ne deschide o mică fereastră în această privință. Învățăm că cei care Îl cunosc, au încredere și Îl caută pe singurul Dumnezeu adevărat, au un aliat puternic care luptă pentru ei. Pe noi creștinii, acest lucru ne energizează să predicăm Evanghelia; relatările despre persoana și lucrarea Domnului Isus sunt mereu proaspete. Ce minuni a făcut Dumnezeu în viața noastră? Să nu ne săturăm de a povesti tuturor ce Dumnezeu măreț și puternic avem. Să-l proclamăm cu îndrăzneală pe Dumnezeul pe care îl cunoaștem și în care ne încredem, astfel încât speranța noastră să devină într-adevăr speranța acestei lumi.