SCOPUL LECȚIEI: să trecem în revistă rugăciunea lui Solomon, să analizăm structura și etapele rugăciunii lui Solomon la binecuvântarea templului și să scriem o rugăciune de binecuvântare a locului în care se adună frații la închinare.
TEXTUL LECȚIEI: 1 Împărați 8:22-24, 37-39, 46, 48-50a
VERSETUL DE AUR: „Dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri și fiecare își va cunoaște mustrarea cugetului lui și va întinde mâinile spre casa aceasta, ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale” (1 Împărați 8:38-39a)
CONTEXTUL LECȚIEI:
Ceremonia din pasajul 1 Împărați 8 este o sfințire a templului proaspăt construit în Ierusalim. Construcția acestuia a început în anul 966 î.Cr. și a durat șapte ani (1 Împărați 6:1, 38). Desăvârșirea templului în anul 959 î.Cr. a reprezentat un moment important în istoria israeliților, căci locul întâlnirii cu Dumnezeul cel sfânt devenise fix, templul înlocuind Cortul Întâlnirii. Prima jumătate a domniei de patruzeci de ani a lui Solomon a fost concentrată pe construirea templului și a palatului (9:10). Lecția de astăzi din 1 Împărați 8 studiază o porțiune a rugăciunii de binecuvântare care a avut loc la ceremonia dedicată desăvârșirii templului, ceremonie prezidată de împăratul Solomon.
O serie de elemente pregătitoare au dus la rugăciunea aceasta: templul fusese dotat cu cele necesare (1 Împărați 7:13-51), Chivotul Legământului fusese adus în templu (8:1-9), iar împăratul „a binecuvântat pe toată adunarea lui Israel” (8:14). Rugăciunea de binecuvântare care urmează (8:23-53) este a doua rugăciune ca lungime din Biblie – aproape 1,000 de cuvinte! (rugăciunea din 2 Cronici 6:14-42 are o lungime similară). Doar cea din Neemia 9:5-38 este mai lungă.
Însă lungimea rugăciunii nu înseamnă că împăratul Solomon a vorbit vrute și nevrute fără niciun rost (vezi Matei 6:7). Dimpotrivă, rugăciunea sa este cât se poate de organizată. Putem observa nivelul de organizare în 9 din cele 31 de versete ale rugăciunii selectate pentru lecția noastră de astăzi.
STRUCTURA LECȚIEI:
- O rugăciune plină de zel (1 Împărați 8:22-24)
- Poziția lui Solomon (v. 22)
- Caracterul unic al lui Dumnezeu (v. 23-24)
- Circumstanțe oprimante (1 Împărați 8:37-39)
- Războaie, foamete, boli (v. 37-38)
- Ascultă, iartă, lucrează (v. 39)
- Păcatul inevitabil (1 Împărați 8:46, 48-50a)
- Mânie, robie, exil (v. 46)
- Ascultă, fă-le dreptate, iartă (v. 48-50a)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Care sunt promisiunile scripturale pe care Dumnezeu le-a înfăptuit deja? Cum te ajută să știi aceste că s-au îndeplinit aceste promisiuni?
- Este posibil să ne dăm seama dacă o dificultate din viața noastră este rezultatul judecății lui Dumnezeu? Caută exemple din Biblie pentru a-ți justifica răspunsul.
- Ce înseamnă să ne întoarcem la Dumnezeu „din toată inima noastră și din tot sufletul nostru”?
- De unde ne vine încrederea că Dumnezeu ne-a iertat păcatele?
APLICAȚII PRACTICE:
Rugăciunea lui Solomon pleacă de la presupunerea că Dumnezeu caută să vindece și să ierte, chiar și atunci (sau mai ales atunci) când păcatul amenință să copleșească păcătoșii. Dumnezeu ocrotește oamenii care se căiesc de asupritorii lor – și chiar de ei înșiși. Închinarea bisericii din Vechiul Testament și din Noul Testament sărbătorește cât de cuprinzătoare este mila lui Dumnezeu. Ni se reamintește, prin urmare, să fim atenți la capcanele care vor necesita mila Lui.
Prin urmare, rugăciunea din 1 Împărați 8 este realistă dar și plină de nădejde. Binecuvântarea celui mai sfânt loc de pe Pământ (la vremea aceea) era legată de realitatea lipsei de sfințenie. Solomon cere mila lui Dumnezeu asupra întregului popor Israel. Astfel, Solomon caută o făgăduință de la Dumnezeu că va lucra cu poporul Israel de-a lungul secolelor, în procesul de învățare și de supunere al acestei națiuni.
Și astăzi, biserica ar face bine să readucă practica biblică a mărturisirii păcatelor – atât a fiecărui om în parte, cât și a bisericii ca întreg. Parte din acest proces este recunoașterea faptului că ispitirea de a le face rău altora sau de a-L dezonora pe Dumnezeu nu dispare de la sine. Vom avea nevoie de iertare în viitor, la fel cum avem nevoie de smerenie în prezent. Rugăciunea lui Solomon ne arată calea pe care să pășim.