SCOPUL LECȚIEI: să ne reamintim evenimentele care au dus la construirea unui altar, să explicăm semnificația acțiunilor lui Avram și să ne facem o amintire fizică a unui moment în care Dumnezeu a lucrat în viața noastră.
TEXTUL LECȚIEI: Geneza 13:8-18
VERSETUL DE AUR: „Avram și-a ridicat corturile și a venit de a locuit lângă stejarii lui Mamre, care sunt lângă Hebron. Și acolo a zidit un altar Domnului.” (Geneza 13:18)
CONTEXTUL LECȚIEI:
Din ziua în care Dumnezeu i-a izgonit pe Adam și pe Eva din grădina Eden, realitatea păcatului omenirii a rămas un lucru permanent în orice epocă a umanității. Prin urmare, Dumnezeu a lucrat la restaurarea omenirii.
Planul divin de răscumpărare a început în Geneza, printr-o serie de legăminte și de făgăduințe făcute cu Avram, în vârstă de 75 de ani și soția sa (Geneza 12). Urmașii lor – poporul Israel – aveau să fie unealta prin care Dumnezeu avea să-L trimită pe Mesia în lume pentru a crea calea către noua făptură. Isus a îndeplinit planul cosmic al lui Dumnezeu. Prin Isus, orice om poate deveni copil al lui Avraam, alăturându-se familiei lui Dumnezeu prin credință, nu prin nașterea fizică (Galateni 3:7; vezi și Romani 4:16).
Avraam – cunoscut și ca Avram în lecția noastră de astăzi – este un erou al credinței (Evrei 11:8-12). Este descris astfel nu pentru că ar fi fost fără cusur sau fără păcat, ci pentru că prin credință, și-a lăsat căminul atunci când Dumnezeu l-a chemat să plece (Geneza 12:1). Legământul lui Dumnezeu cu Avraam includea făgăduințe privind pământul, moștenitorii și binecuvântările pe care avea să le primească. Conversațiile dintre Dumnezeu și Avram, care încep în Geneza 12 sunt deosebit de importante în dezvoltarea unei relații personale între cei doi.
Însă textul pe care îl vom studia astăzi are de-a face cu un element de distragere a atenției, detaliat în Geneza 13:1-7. Avram hotărâse să-l ia și pe nepotul său, Lot, în călătoria sa spre Canaan (Geneza 12:5), decizie care a dus la tot soiul de probleme. Una dintre acestea reprezintă contextul lecției noastre de astăzi: „Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea și el oi, boi și corturi. Și ținutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună, căci averile lor erau așa de mari încât nu puteau să locuiască împreună. S-a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram și păzitorii vitelor lui Lot” (Geneza 13:5-7).
STRUCTURA LECȚIEI:
- Oferta lui Avram (Geneza 13:8-9)
- Pentru evitarea certurilor (v. 8)
- Alegerea lui Lot (Geneza 13:10-13)
- Lot cercetează locul (v. 10)
- Alegerea făcută de Lot (v. 11)
- Destinația sa (v. 12)
- Promisiunile lui Dumnezeu (Geneza 13:14-16)
- Pământ (v. 14-15)
- Moștenitori (v. 16)
- Avram cercetează locul (Geneza 13:17-18)
- Primește îndemnul (v. 17)
- Răspunde clădind un altar (v. 18)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII:
- Cum se poate proteja creștinul de purtări păcătoase, atunci când trăiește sau lucrează într-un mediu care îi este ostil lui Dumnezeu și neprihănirii?
- Ce poți face pentru a fi sigur că binecuvântările materiale pe care ți le-a dat Dumnezeu vor fi folosite pentru a-L sluji pe El și pentru a le arăta dragoste celor din jur?
- Ce fel de „monument” sau alt fel de amintire poți clădi pentru a rămâne atent la binecuvântările și grija lui Dumnezeu față de tine?
- În ce fel te ajută textul biblic studiat astăzi să ai o reacție potrivită atunci când vei trece printr-o situație dificilă în călătoria ta spirituală?
APLICAȚII PRACTICE:
Dintr-un anumit punct de vedere, povestea lui Avraam este și povestea noastră. Dumnezeu vrea să-L cunoaștem pe Mesia pe care L-a trimis El. Însă pentru a se întâmpla lucrul acesta, El trebuie mai întâi să ne depărteze de relații, de întâmplări, de slujbe, etc. care ne stau în cale (Marcu 10:28-31; Luca 5:27-28). Despărțirile acestea se vor întâmpla fie pentru a ajunge să-L cunoaștem pe Domnul nostru Isus Cristos, fie ca o consecință a faptului că L-am cunoscut.
Cei care au trecut prin asemenea despărțiri au trăit poate o frântură din credința lui Avraam. Deschiderea sa de a-și pune încrederea în Dumnezeu mai presus de orice altceva îl scoate în evidență ca erou al credinței (Evrei 11:8-10; vezi și Galateni 3:9). Astăzi, Dumnezeu așteaptă o credință similară de la noi. Atunci când credem că suntem chemați la circumstanțe diferite, s-ar putea ca Dumnezeu să nu ne dezvăluie toate detaliile despre ce și cum se va întâmpla. Căci dacă ar face lucrul acesta, unde ar mai fi credința?
Nu ar trebui să ne surprindă faptul că în călătoria noastră, s-ar putea să luăm cu noi și un „Lot” care să ne însoțească. În firul narativ al cărții Geneza, omul acela i-a creat doar probleme unchiului său. Însă poate mai important decât detaliul acesta este să nu cumva să fim noi un „Lot”!