Școala duminicală, 29 noiembrie, 2015
Stăpânul întregului univers
Efeseni 4:8-10
Versetul de aur: Efeseni 4.10
În fiecare sezon sau în fiecare parte a anului, având în vedere sărbătorile de peste an, avem porţiuni din Scripturi pe care le citim în mod inerent. În preajma sărbătorii Naşterii Mântuitorului, textele cele mai uzate, cele mai răsfoite, sunt cele din Evanghelii şi câteva din Epistole. În preajma Patimilor şi a Învierii sfârşitul fiecărei Evanghelii este foarte, foarte citit. Când se apropie Rusaliile, prima parte din Cartea Faptele apostolilor este în atenţia noastră. Dar când se apropie Înălţarea, care ar fi locurile din Noul Testament la care ne oprim? Cum ne raportăm la sărbătoarea aceasta? Cred că răspunsul pe care-l vom da va fi unul destul de reţinut, de timid. Cât de mult vă pregătiţi casa, cât de mult bateţi covoarele, ştergeţi geamurile cu ocazia Înălţării? Destul de puţin. Când vine Crăciunul toată lumea – nu mai ajunge zăpada! –, care mai de care îşi întinde covoarele; la fel şi la Paşti. Dragii mei, căutaţi un răspuns: de ce stau lucrurile aşa? Haideţi ca oarecum, oarecum să schimbăm optica. Şi, dacă avem perioadă de advent la Crăciun şi avem perioadă de aşteptare – Săptămâna Mare – înaintea Învierii, avem nevoie şi la Înălţare de o aşa perioadă. Răspunsul este absolut simplu: de atunci şi până la a doua venire, Mântuitorul nostru nu este nici în iesle, nu este nici pe cruce, ci este la dreapta măririi, este înălţat. Evident, Întruparea, Răstignirea, Învierea sunt la temelia vieţii noastre, a credinţei noastre, dar să nu pierdeţi din vedere Cine este acum Cel care a umblat printre noi. [Read more…]