Romanian Baptist Association of USA and Canada

TEXTUL LECȚIEI: Evrei 9:11-22                                    VERSETUL DE AUR: Evrei 9:22

“Și, după Lege, aproape totul este curățat cu sânge; și fără vărsare de sânge nu este iertare.”— Evrei 9:22

SCOPUL LECȚIEI: Să definim rolurile Domnului Isus ca mare preot și mijlocitor; să explicăm semnificația morții lui Cristos; să-i mulțumim Domnului în rugăciune pentru jertfa Sa.

CONTEXTUL LECȚIEI

La temelia lecției de azi se află trei concepte vitale pe care le regăsim în Epistola către Evrei. Ele sunt: marele preot, legământul, și sângele. Importanța lor este subliniată de folosirea lor mai frecventă în Cartea Evrei decât în orice altă carte (comparabilă ca mărime) din Noul Testament.

Preotul este un intermediar; alt termen pe care-l putem folosi este mediator. În Vechiul Testament, acest rol implica mijlocirea înaintea lui Dumnezeu în locul celor necurați (vezi Leveticul 14, 15). Fundamentul preoției se găsește în Vechiul Testament în Exodul 28, 29 și Leviticul 8. Marele preot era cel „pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere” (Leviticul 21:10).

Cuvântul original tradus ca “legământ” apare de 33 de ori în Noul Testament, din care de 17 ori în Cartea Evrei. În capitolul 8 ni se spune că Domnul Isus a căpătat o slujbă mai înaltă decât slujba de preot în vechiul legământ; El a devenit, astfel, mijlocitorul unui legământ superior – un legământ bazat pe făgăduințe mai bune (Evrei 8:1-2, 6). Când autorul cărții Evrei citează din Ieremia 31:31-34, cu privire la noul legământ (Evrei 8:8-12), se înțelege că vechiul legământ avea un “cusur.” Acest “cusur,” însă, nu este din partea lui Dumnezeu. Omenirea s-a dovedit neputincioasă și nedoritoare de a respecta condițiile legământului (Evrei 8:7-8, 13). În capitolul 9 ne este descris sanctuarul Vechiului Testament (Cortul). Acest Cort, cât și Templul care i-au urmat, ofereau poporului doar un acces limitat la Dumnezeu. Existau încă bariere între om și Dumnezeu (compară Exodul 29:9 cu Evrei 9:7-8).

Scriptura echivalează sângele cu viața unei făpturi (Geneza 9:4, Leviticul 17:10-14, Deuteronomul 12:23). Vedem în mod explicit cum fost folosit sângele animalelor sacrificate pentru a-l salva pe Israel în Egipt (Exodul 12:7). De asemenea sângele este pomenit în contextul morții violente (Gen 4:10, Matei 27:4, 24-25). Paragraful din Evrei 9:1-10 descrie închinarea și jertfele vechiului legământ ca fiind temporare și inadecvate pentru a curăți de păcatele lor pe cei ce se închină. În planul de răscumpărare divin, aceste jertfe anticipau ”o vreme de îndreptare” care urma să vină prin lucrarea lui Cristos (Evrei 9:10).

STRUCTURA LECȚIEI

1. O soluție mai bună (Evrei 9:11-14)

• În sanctuarul ceresc (v. 11)
• Pentru o răscumpărare veșnică (v. 12)
• Pentru o curățire deplină (v. 13-14)

1. Un Mijlocitor mai bun (Evrei 9:15-17)

• Prin mijlocirea Domnului Isus (v. 15)
• Prin moartea Domnului Isus (v. 16-17)

1. O moarte necesară (Evrei 9:18-22)

• Sfințire cu sânge (v. 18-20)
• Iertare prin sânge (v. 21-22)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

• Am putea include între doctrinele de bază rolul lui Cristos ca Mare Preot al noului legământ, sau să rezervăm această învățătură pentru cursurile de ”avansați”? De ce? Comparați și contrastați categoriile din 1 Corinteni 3:1-2 și Evrei 5:11-6:3.
• Cum putem fi ajutați în lupta împotriva ispitelor de adevărurile din Evrei 9:12? Citiți de asemenea Matei 5:48; Romani 6:1-2, 12-13; 8:12-13; 10:9-11; Efeseni 4:22-24; Filipeni 2:12; Iacov 2:14-17; 1 Petru 1:15-16; și 1 Ioan 3:3. Care este rolul nostru și care sunt rolurile lui Cristos și ale Duhului Sfânt în această privință?
• Conștienți de curățirea pe care a făcut-o Cristos cu privire la ”faptele moarte,” care va fi efectul acestei curățiri asupra purtării noastre în săptămâna care urmează? Cum vă influențează răspunsul textele din Romani 6:1-4 și Evrei 6:1-3?
• Cum ar trebui să ni se schimbe perspectiva asupra vieții în momentul în care realizăm că am intrat într-un legământ, sau contract, cu Dumnezeul universului? Un legământ ai cărui termeni au fost stabiliți de Dumnezeu, și pe care noi îi putem accepta sau respinge (nu-i putem schimba).
• Cum putem demonstra mai bine puterea curățitoare a sângelui lui Cristos: prin abilitățile noastre de a explica Evanghelia, sau prin exemplul unei vieți transformate? Comparați și contrastați Romani 10:17; 1 Corinteni 9:19-22; 1 Timotei 3:7; 1 Petru 3:1-2, 15.

APLICAȚII PRACTICE

• Sub vechiul legământ, aproape totul era curățat cu sânge. Noul legământ, însă, ne înfățișează o curățire mai profundă, mai largă și definitivă (o dată pentru totdeauna) pe care o face sângele lui Cristos. Sângele taurilor și al țapilor n-au putut niciodată să ispășească pe deplin păcatele trecute, prezente și viitoare. Salvarea deplină a necesitat sângele dătător de viață al Fiului lui Dumnezeu.
• Domnul Isus ne invită zicând: “Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veți bea din el.” (1 Cor 11:25). Noi facem lucrul acesta ori de câte ori ne adunăm în jurul mesei Domnului. Prin jertfa lui Cristos, am intrat într-o relație cu Dumnezeu, prin noul legământ. Ni s-a acordat intrare deplină la Tatăl prin Cristos. Aleluia, ce Mântuitor minunat!

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

TEXTUL LECȚIEI: Marcu 15:6-15, 25-26, 33-39                       VERSETUL DE AUR: Marcu 15:39

SCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm evenimentele care au avut loc în Vinerea Mare; să observăm că răstignirea Domnului Isus, descrisă în Marcu, reprezintă suferința în locul omenirii în păcat; să decidem cum vom arăta în săptămâna care urmează, având în vedere faptul că Domnul Isus, cel ce a suferit, este Domn și Rege în viețile noastre.

CONTEXTUL LECȚIEI

Imperiul Roman a fost una dintre puterile militare care au subjugat Israelul de-a lungul istoriei. Înaintea lui s-au succedat Egiptul, Asiria, Babilonul și Persia. Stăpânirea romană nu era problematică doar din punct de vedere politic; ea reprezenta o problemă și din punct de vedere religios. Pentru romani, autoritatea supremă era Roma, nu Dumnezeul lui Israel. Mulți oameni din vremea Domnului Isus sperau într-un lider militar puternic, care să scuture, cu ajutorul lui Dumnezeu, jugul roman. Acest lider ar fi urmat să instituie domnia lui Dumnezeu asupra întregii lumi, începând din Ierusalim.

Una din metodele Romei de a stârpi orice început de revoltă era răstignirea. Această metodă de execuție consta în atârnarea victimei pe un lemn, prinsă în cuie în mâini și în picioare. Moartea era înceată și survenea prin șoc, deshidratare și hemoragie. Romanii rezervau acest fel de execuție pentru aceia a căror pedeapsă trebuia să servească drept exemplu pentru alții.

Anterior evenimentelor din lecția de azi, Domnul Isus le vorbise în mod repetat ucenicilor despre moartea și învierea Sa (Marcu 8:31, 9:31, 10:33-34). Domnul Isus știa că-i stă în putere să evite moartea, și totuși a ales să se supună voii Tatălui. A trăit aceleași sentimente pe care le trăiește orice condamnat la moarte (14:35-36). Știa că moartea Sa urma să fie o jertfă pentru cei mulți (10:45, 14:22-25).

STRUCTURA LECȚIEI

1. Domnul Isus este dat în schimbul unui răzvrătit (Marcu 15:6-15)

• Propunerea lui Pilat (v. 6-10)
• Cererea mulțimii (v. 11-15)

2. Domnul Isus este înălțat pe o cruce (Marcu 15:25-26)

• Răstignirea (v. 25)
• Identitatea celui răstignit (v. 26)

3. Domnul Isus suferă pe cruce (Marcu 15:33-39)

• Strigătul celui neprihănit (v. 33-34)
• Răspunsurile batjocoritorilor (v. 35-36)
• Moartea Regelui (v. 37)
• Sfâșierea perdelei din templu (v. 38)
• Mărturia unui ostaș (v. 39)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. Ce învățăm din această lecție cu privire la felul în care să răspundem acuzațiilor nedrepte? Citiți de asemenea Psalmul 37:1-8, 139:21-22; Matei 5:39, 23:37; Romani 12:17-19; 1 Tesaloniceni 5:15; Iacov 1:2-4; 1 Petru 2:20b-23, 3:9-17, 4:14-19.
2. Uneori cei ce se împotrivesc lui Cristos și Evangheliei stârnesc și pe alții, făcând apel la emoții; fie la locul de munca, la școală, sau în familie; cum ar trebui să răspundem acestor provocări?
3. Care ar unele aspecte din viața de zi cu zi în care am putea urma exemplul de sacrificiu al lui Cristos, prin a pune interesele altora mai presus de ale noastre?
4. Cum putem să încurajăm pe cei ce se simt abandonați de Dumnezeu, în diferite perioade ale vieții lor? Care ar fi diferențele în metodele de încurajare atunci când persoana suferă consecințele unor decizii neînțelepte, față de situațiile în care persoana suferă pe nedrept?

APLICAȚII PRACTICE

1. Istorisirea morții Domnului Isus ne confruntă cu următoarele întrebări: Cine este Împăratul meu? Sunt condus de porniri egoiste, sau de părerile altora, de presiunea de a mă conforma normelor culturale, sau de poverile trecutului? Este Cristos cel crucificat cu adevărat Împăratul meu?
2. Un alt fel de a pune întrebarea este: Care sunt lucrurile primordiale în viața mea? Să îmi urmez visurile, să se facă toate după placul meu, să obțin tot ce vreau, să îi impresionez pe cei din jur? Sau mă dăruiesc pe mine însumi în folosul altora, așa cum a procedat Domnul Isus?
3. Domnul Isus nu s-a înălțat prin insurecții sângeroase sau metode lumești. El S-a smerit până la moarte de cruce. Făcând așa, Domnul Isus a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu. Urmezi tu calea Împăratului? Esența Evangheliei constă în chemarea adresată tuturor oamenilor de a-L urma pe Împăratul răstignit și apoi înviat, Domnul Isus Cristos. Cu toții avem nevoie de mila Sa, și nimeni nu este dincolo de puterea brațului Său de a ne prinde.

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

SCOPUL LECȚIEI: Să ne întipărim în memorie cuvintele rostite de Domnul Isus cu privire la pâine și vin, la ultima Lui cină; să înțelegem legătura dintre textele din Marcu și Evrei; să căpătăm o înțelegere mai profundă a Cinei Domnului.

TEXTUL LECȚIEI: Marcu 14:17-25; Evrei 8:6-7, 10-12                         VERSETUL DE AUR: Evrei 8:6

“Dar, acum, Hristos a căpătat o slujbă cu atât mai înaltă cu cât legământul al cărui mijlocitor este El, e mai bun, căci este așezat pe făgăduințe mai bune. “— Evrei 8:6

CONTEXTUL LECȚIEI

Relatarea scenei în care Domnul Isus stă la cina pascală cu ucenicii Săi, înaintea morții Sale, reprezintă un punct de cotitură al narațiunii din Evanghelie. După ce Petru L-a mărturisit pe Domnul Isus ca fiind Mesia (în Marcu 8:29), Domnul Isus a început să-și înștiințeze ucenicii cu privire la moartea și învierea sa (8:31, 9:31, 10:33-34). Ei însă nu au înțeles aceste avertizări (9:32). În înțelegerea lor, Mesia trebuia să triumfe asupra armatelor vrășmașe, înlocuind domnia neamurilor cu domnia lui Dumnezeu (Faptele Ap. 1:6). Intrarea triumfală în Ierusalim și primirea pe care i-au făcut-o mulțimile, cu siguranță au întărit această așteptare a lor, și anume că Domnul Isus urma să restaureze împărăția lui David (Marcu 11:7-10)! Aceste speranțe au continuat și în timpul sărbătorilor de Paște. Paștele iudeilor aveau rolul să le reamintească participanților despre triumful lui Dumnezeu asupra Egiptului. Pâinea nedospită, de exemplu, le reamintea de graba cu care au părăsit țara robiei (Exodul 12:15). An de an, aceste sărbători le reaminteau că Dumnezeu i-a eliberat, iar ei erau poporul Lui (12:42).

Legământul care a urmat eliberării din Egipt era expresia acțiunilor, promisiunilor și așteptărilor pe care Dumnezeu le avea de la poporul Său. Legământul lui Dumnezeu cu Israel începuse cu Avraam (Geneza 15:18-21) și a fost proclamat pentru întregul popor la Sinai (Exodul 24:1-8). Însă acel legământ a sfârșit prin a fi încălcat în mod repetat. Era nevoie de unul legământ nou.

STRUCTURA LECȚIEI

1. Anticiparea legământului (Marcu 14:17-25)

• Legământul ia ființă în urma vânzării. (v. 17-21)
• Legământul este sărbătorit prin cina pascală. (v. 22-25)

1. Descrierea legământului (Evrei 8:6-7, 10-12)

• El împlinește legământul lui Israel. (v. 6-7)
• El formează un popor nou. (v. 10-12)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. Cum poate adunarea noastră să-i ajute pe oameni să înțeleagă mai bine și să pătrundă mai adânc semnificația Cinei Domnului?
2. În timp ce participăm la Cina Domnului, cum putem deveni mai conștienți de domnia prezentă și viitoare a lui Dumnezeu? În ce mod ne influențează această conștientizare umblarea noastră zilnică cu Domnul Isus Cristos?
3. Cum ne va ajuta înțelegerea binecuvântărilor care decurg din promisiunile Noului Legământ să învingem ispitele și încercările cu care ne confruntăm? De exemplu: probleme de sănătate, conflicte în biserică, sau crize în relațiile interpersonale.
4. Care aspect este mai important în umblarea noastră cu Cristos: cunoașterea legilor lui Dumnezeu (cu mintea noastră), sau legile Lui întipărite în inimile noastre? De ce?

APLICAȚII PRACTICE

1. În Vechiul Testament, sărbătoarea Paștelor îi definea pe cei din Israel ca poporul legământului lui Dumnezeu. În același fel, Cina Domnului îi definește pe creștini ca făcând parte din trupul lui Cristos. Această sărbătoare ne aduce aminte de felul în care Dumnezeu a acoperit viețile noastre imperfecte cu mila Sa desăvârșită, prin jertfa Domnului Domnul Isus. Ea reprezintă legăturile pe care le avem unii cu alții, ca popor al Domnului, legături de îndurare, dragoste și slujire.
2. Cina Domnului ne reamintește de un Legământ mai bun prin care slujim ca lumini ale lui Dumnezeu în lume.

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

TEXTUL LECȚIEI: Romani 12:1-8                                 VERSETUL DE AUR: Romani 12:1

SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem ideea de jertfă vie și care sunt elementele acestei jertfe; să enumerăm câteva dintre darurile spirituale și să facem un plan prin care să ne putem utiliza mai eficient darurile spirituale.

CONTEXTUL LECȚIEI

Capitolul 12 deschide partea a doua a Epistolei către Romani, partea în care Apostolul Pavel trece la considerarea aplicării practice a doctrinei neprihănirii prin credinţă, pe care a explicat-o atât de clar în cap. 1-11. Neprihănirea prin credinţă înseamnă nu numai iertarea de păcat, dar şi înnoirea vieţii. Ea cuprinde atât sfinţire, cât şi neprihănire, transformare ca şi împăcare. Scopul lui Dumnezeu este de a reface deplin pe păcătoşi, pentru a-i face destoinici de a trăi în prezenţa Sa.

Întrucât credinciosul a fost îndreptăţit prin credinţă în Hristos şi a fost readus la o poziţie de iubire şi de încredere ca un fiu adoptiv al lui Dumnezeu, el se cuvenea să ducă o viaţă de curăţenie şi sfinţenie care corespunde noii situaţii. În felul acesta, Pavel lămureşte că doctrina neprihănirii prin credinţă şi a mântuirii prin har nu încurajează și nu permite nelegiuirea, sau o nepăsătoare trecere cu vederea a poruncilor lui Dumnezeu. Dimpotrivă, credinciosul care a fost îndreptăţit şi e sfinţit devine tot mai dispus să asculte pe măsură ce neprihănirea legii e împlinită în el (cap. 8,4). În iubire şi recunoştinţă, el caută cu tot mai multă râvnă să cunoască să înţeleagă şi să împlinească voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită (cap. 12:2)

STRUCTURA LECȚIEI

A. O persoană schimbată (Romani 12:1, 2)

• Cu trupul jertfit (v. 1)
• Cu mintea înnoită (v. 2)

B. O biserică transformată (Romani 12:3-8)

• Relații corespunzătoare altruiste (v. 3-5)
• Daruri bogate folosite din plin (v. 6-8)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. De ce este paradoxală expresia Apostolului Pavel: „jertfă vie˝? Care sunt elementele unei astfel de jertfe? În discuție, amintiți despre justificare și sanctificare, consultând și textele din Romani 3:21-26, 4:25, Romani 8:13, 15:16, 1 Corinteni 6:11, 1 Petru 1:2).
2. Care sunt câteva semne clare că ai devenit o jertfă vie?
3. Cum ne putem înnoi mintea? Dați câteva exemple de metode de înnoire a minții.

APLICAȚII PRACTICE

1. Care sunt câteva metode practice prin care biserica noastră ar putea să afirme diferențele dintre membri, menținând în același timp un duh de părtășie și unitate? Care sunt semnele că se pune accentul mai mult pe unitate și mai puțin pe diferențele dintre noi? (Gândiți-vă la diferențele dintre generația tânără și cea mai în vârstă)
2. În ce moduri ar putea o biserică să-și încurajeze membri să-și folosească darurile spirituale?

TEXTUL LECȚIEI: Romani 8:1-14                                 VERSETUL DE AUR: Romani 8:1

SCOPUL LECȚIEI: Să înțelegem de ce este bine să trăim o viață în Duhul; să înțelegem distincția pe care apostolul Pavel o face între a trăi în Duhul și a trăi în firea pământească și în final să identificăm una sau mai multe aspecte ale vieții noastre în care nu trăim în Duhul și să facem un plan de schimbare.

CONTEXTUL LECȚIEI

Ideea de bază a lecției de săptămâna trecută a fost că toți oamenii sunt păcătoși, însă chiar așa, din starea aceasta de păcat, Dumnezeu ne-a dat o cale prin care putem fi considerați neprihăniți în fața Lui. În textul dintre lecția de săptămâna trecută și cea de astăzi, apostolul Pavel a discutat despre viața lui Avraam, marele patriarh al poporului evreu. Neprihănirea lui Avraam provenea din credința lui, ne spune Pavel. Așadar, învățăm că modul prin care putem ajunge la o statură de neprihănire înaintea lui Dumnezeu nu sunt faptele, ci credința.

Apoi, în capitolele 6 și 7 apostolul Pavel abordează trei lucruri groaznice, trei tirani ai umanității: păcatul, legea și moartea. Păcatul avea stăpânire asupra noastră, însă noi am fost eliberați prin harul lui Dumnezeu (Romani 6:14). Legea ne ținea legați în lanțuri, însă am fost eliberați la o viață nouă (Romani 7:6).

În lecția de astăzi, Pavel continuă să dezbată problema acestor trei tirani și modul în care Duhul lui Dumnezeu ne ajută să fim eliberați.

STRUCTURA LECȚIEI

A. Legea Duhului (Romani 8:1-4)

• Eliberare de păcat (v. 1, 2)
• Neputința Legii (v. 3, 4)

B. Prezența Duhului (Romani 8:5-11)

• Viață și Pace (v. 5-8)
• Patru adevăruri (v. 9-11)
  • Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi (v. 9)
  • Lipsa Duhului Sfânt înseamnă că acea persoană nu este în Cristos (v. 9)
  • Putem avea viață în Duhul Sfânt chiar acum (v. 10)
  • Prezența Duhului Sfânt este asigurarea faptului că vom avea viață după moarte (v. 11)

C. Conduși de Duhul (Romani 8:12-14)

• Datorie achitată (v. 12, 13)
• Un nou statut (v. 14)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. În ce feluri ne „îndeamnă˝ să trăim firea pământească? Dar Duhul?
2. Cum ne putem deschide mai mult pentru a fi influențați de Duhul Sfânt? Consultați următoarele pasaje din Scriptură: Ioan 14:15-18, Galateni 5:16-26, Efeseni 4:29-32, 1 Tesaloniceni 5:19, 1 Ioan 4:1.
3. Care sunt câteva semnale de alarmă cu privire la faptul că un frate începe să alunece din nou în firea pământească? În ce circumstanțe ar trebui să intervină biserica pentru a remedia situația? Matei 7:1-5, 15-20, 18:15-17, Romani 2:1-4, 14:1-15:2, 16:17, 18, 1Corinteni 5:11-13, 2 Tesaloniceni 3:14, 15, 1 Timotei 6:3, 4, Titus 3:10.

APLICAȚII PRACTICE

1. Înțelegând încă o dată că pentru cei care sunt în Cristos nu mai există niciun fel de condamnare, în ce fel vă va afecta acest lucru comportamentul, vorbirea, gândurile, în perioada următoare?
2. Care sunt câteva metode practice de prezentare a Evangheliei unei persoane care nu acceptă ideea de păcat și de eliberare de păcat? Consultați Fapte 17:2,3 și 17:22-31 pentru a vedea modul în care Apostolul Pavel își schimbă tactica.
3. Ce metode de protecție putem utiliza pentru a ne asigura că viața noastră în Duhul nu ne dă o atitudine de superioritate față de alții care ne poate afecta mărturia? Gândiți-vă la expresia Apostolului Pavel din 1 Corinteni 9:22.

TEXTUL LECȚIEI: Romani 3:21-31                               VERSETE DE AUR: Romani 3:24, 25

SCOPUL LECȚIEI: Să ne amintim despre relatarea descoperirii mormântului gol din Evanghelia lui Matei, din perspectiva reacțiilor celor care au descoperit faptul că trupul Domnului Isus lipsea și să înțelegem modul în care învierea Domnului Isus afectează viețile noastre.

CONTEXTUL LECȚIEI

Epistola către Romani a fost scrisă în Corint în anul 58 sau 59 după Hristos, pe când Pavel se pregătea să plece la Ierusalim, ca să ducă „ajutoarele” din partea credincioșilor din Ahaia și Macedonia. Până în momentul acela Pavel fusese niciodată în Roma, cu toate că „de ani de zile” dorea fierbinte să vadă credincioșii de acolo.

La alcătuirea canonului Sfintei Scripturi s-a acordat Epistolei către Romani primul loc între toate celelalte epistole ale apostolului, cu toate că după data la care a fost scrisă nu este nicidecum prima. Epistolele către Tesaloniceni, Galateni și Corinteni au fost scrise mult mai înainte. I s-a acordat acest loc pentru că ea tratează cea mai importantă problemă: cum a fost posibil, în ceea ce privește pe om, să se refacă pe o bază nouă relația cu Dumnezeu, care fusese întreruptă din pricina păcatului. Învățăm cum poate un Dumnezeu sfânt, fără păcat, să salveze oamenii păcătoși de mânia cerută de justiția divină.

STRUCTURA LECȚIEI

A. Neprihănit și izvor de neprihănire (Romani 3:21-26)

• Neprihănirea lui Dumnezeu (v. 21-23)
• Harul lui Dumnezeu (v. 24-26)

B. Credință și lege (Romani 3:27-31)

• Fără laude (v. 27, 28)
• Și pentru evrei și pentru neamuri (v. 29-31)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. Cum putem să înțelegem cel mai bine consecințele păcatelor noastre? Gândiți-vă la diferitele metode pe care Pavel le-a utilizat având în vedere contextul celor cărora le scria (a cititorilor săi).
2. Ce versete din Biblie ne ajută cel mai mult să înțelegem ideea de plată a păcatelor?
3. Ce este elitismul spiritual și cum îl putem evita? Gândiți-vă la tensiunea dintre evrei și neamuri în timpul Apostolului Pavel.

APLICAȚIE PRACTICĂ

• În ce fel ați observat că rezolvă Dumnezeu diferența dintre dragostea lui pentru noi și faptul că este un Dumnezeu al dreptății? Cum putem să luăm un exemplu de la Dumnezeu în relațiile noastre cu semenii noștri în această privință?

TEXTUL LECȚIEI: Faptele Apostolilor 1:6-8, Matei 28:16-20              VERSETE DE AUR: Matei 28:19, 20

SCOPUL LECȚIEI: Să ne amintim despre relatarea descoperirii mormântului gol din Evanghelia lui Matei, din perspectiva reacțiilor celor care au descoperit faptul că trupul Domnului Isus lipsea și să înțelegem modul în care învierea Domnului Isus afectează viețile noastre.

CONTEXTUL LECȚIEI

În lecția de astăzi privim la două relatări despre instrucțiunile pe care Domnul Isus le-a dat ucenicilor Lui cu privire la continuarea lucrării Sale în lipsa Lui. Prima relatare, cea din Matei 28 urmează imediat după textul studiat săptămâna trecută în care am învățat despre evenimentele din perioada învierii Domnului Isus.

Cea de-a doua relatare provine din cartea Faptele Apostolilor, o carte scrisă de Evanghelistul Luca și care înregistrează o istorie a bisericii Domnului Isus din primul secol. Începutul bisericii are de-a face cu aceste instrucțiuni date de Domnul Isus ucenicilor înainte de înălțarea Sa lângă Betania.

STRUCTURA LECȚIEI

A. Marea Trimitere din Matei (Matei 28:16-20)

• Ucenicii se adună (v. 16, 17)
• Domnul Isus poruncește (v. 18-20)
• Îngrijorarea soldatului (v. 4)

B. Marea Trimitere din Faptele Apostolilor  (Fapte  1:6-8)

• O întrebare nepotrivită (v. 6)
• Prioritatea numărul unu (v. 7, 8)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

1. Având în vedere pasajele din Matei 14:28-33, 21:21, Marcu 9:24, Ioan 20:24-29, Iacov 1:608, Iuda 20-25, care este cea mai bună reacție în situația în care se strecoară îndoieli în inima noastră cu privire la credință?
2. Domnul Isus a primit toată puterea și autoritatea în universul nostru. În ce fel denotă acest adevăr activitățile tale și valorile tale?
3. În ce fel ne distrage Satan atenția de la responsabilitatea Marii Trimiteri? În acest context, ce rol joacă speculațiile despre sfârșitul lumii?

 APLICAȚII PRACTICE

• Ce măsuri practice putem lua pentru a fi martori mai eficienți pentru Domnul în săptămâna ce ne stă în față?